Master Class – Antiplagiat


Al doilea eveniment din cadrul zilei de 15 noiembrie, destinat ”Săptămânii Științei”, a fost ”Master class: Instrumente antiplagiat”, moderat de Nelly Țurcan, doctor habilitat USM.

Tuturor celor care am fost sau mai suntem studenți, ne este familiar acest cuvânt: ”plagiat”. Studentul știe că a comite ”plagiat” e aproape o ”crimă împotriva umanității”, spunem noi, mai în glumă. Și apoi, de ce n-ar fi? Nu e dureros oare să ai un gând frumos, interesant, să scrii un vers care respectă întru totul noțiunile de prozodie și mai are și tâlc, să generezi o idee a ta, și să te trezești că acestea îți sunt preluate într-o altă sursă și… numele tău nicăieri! Tu continui să rămâi în anonimat în timp ce un altul culege ”laurii originalității tale”. Bineînțeles că este… un mare păcat. În schimb, atunci când tu te afli în poziția celui care copie, pentru că ”mama ei de inspirație” nu-ți vine, ei bine, atunci proslăvești invenția copy-paste-ul și te rogi ca nimeni să nu te prindă cu ”gâsca-n sac”.

Despre aceasta am vorbit astăzi, despre plagiat și antiplagiat, familiarizându-ne cu câteva aspecte privind ”ce înseamnă plagiatul”, ”normele existente împotriva acestuia”, ”forme/ maniere de exercitare a plagiatului”, precum și ”soft-uri de detectare a acestuia”(unele gratuite).

Plagiatul presupune a nu cita sursa de unde o idee, un text a fost preluată. Avem cazuri de plagiat încă în Roma Antică. Oamenii recurg de multe ori la plagiat, probabil, din lipsă de idei, de timp, din iresponsabilitate, din incompetență.

Plagiatul încalcă normele de etică și deontologie academică. Este de menționat că și ”citarea dintr-o sursă secundară” reprezintă o abatere de la aceste norme. Spre exemplu, dacă un autor spune ”Lumea e o metaforă, spune Goethe” nu cităm cartea autorului respectiv, ci mergem direct la Goethe.

Plagiatul se clasifică conform mai multor criterii. Avem plagiat intenționat și neintenționat, după gravitatea acestuia: minor, major, există și ”auto-plagiat”, când prezentăm a doua oară același text, chiar dacă ne aparține, fără a indica lucrarea unde l-am publicat prima oară. Se consideră plagiat și preluarea unor date din tabelele, graficele unui alt autor. Chiar dacă tabele sau graficele le refacem noi, sursa de unde au fost preluate datele deasemenea trebuie citată.

În ceea ce privește soft-urile de detectare a plagiatului, care arată fragmentele copiate, sursa acestora, precum și gradul de originalitate al textului/lucrării, au fost enumerate: Ephorus, Urkund, PlagAware, Plagiarisma etc.

La sfârșitul ședinței de astăzi, cu toții am recunoscut că scrierea unei lucrări originale este o dovadă de comportament etic și deontologic, o dovadă a respectării ideilor altor autori, de apreciere a celor ce au dezvoltat idee originală, de diseminare corectă a informațiilor. Într-un cuvânt, de respect față de Știință și oamenii care lucrează în folosul ei.

 

Reclame

Science Breakfast


Dimineața de astăzi, 15 noiembrie, a început cu un Science Breakfast, ”BM obiect de cercetare academică. Proces, implicări, finalitate (teze de licență/master)”.

”Breakfast-ul” a fost îmbinat cu elemente de știință și a constat în trecerea în revistă a activității de scriere de teze, de licență sau master, care au drept obiect de cercetare Biblioteca Municipală.

S-a precizat că există studenți care scriu teze de licență sau master aici la Bibliotecă și de care Biblioteca are cunoștință, pe unele chiar le publică, precum și outsideri, studenți care scriu aici teze și despre care Biblioteca nu știe.

S-a menționat că, de multe ori, atunci când colaborează cu o companie sau o instituție (spre exemplu, Arhiva Națională), practica este următoarea: studenții semnează un contract cu instituția unde își fac cercetarea, obligându-se ca, după susținerea tezei, să prezinte și instituției o copie a acesteia.

În ceea ce privește cercetarea (scrierea de teze) în care BM este obiect de cercetare, aspectele investigate sunt: Bibliografie (de competența Departamentului Memoralistică), eficiența serviciilor prestate de Bibliotecă, Management, Comunicare cu publicul, design interior.

În cadrul ședinței, am sistematizat situația și am notat posibile îmbunătățiri pentru ca Biblioteca să aibă cât mai mulți studenți care să-ți desfășoare activitatea de cercetare aici, întrucât acest lucru este în interesul instituției noastre.

Pentru aceasta, Biblioteca trebuie să ofere teme de cercetare biblioteconomice, să colaboreze cu universități, să asigure îndrumare în cadrul procesului de lucru.

Ne-am propus să ne angajăm activ în acest proces, oferind posibilitatea tinerilor cu teze bune de a le publica în revistele noastre,  să colaborăm între noi (departamente, administrație, filiale, implicate în cercetare) pentru a interveni spre îmbunătățirea stării de lucru.

Elena Taragan

Biblioteca vie – un concept original, un nou format de interacțiune cu publicul


Astăzi, 14 noiembrie, am participat la un alt eveniment din cadrul ”Săptămânii Științei”,”Biblioteca vie: Știință. Cercetare. Creativitate. Inovație”. Conceptul ”Biblioteca vie” este unul extrem de original și prezintă un nou format de activitate și de interacțiune cu publicul. În cadrul ”Bibliotecii vii”, tinerii de la diverse instituții de învățământ au avut ocazia să interacționeze, să asculte și să dea întrebări unui specialist într-un anumit domeniu, științific, literar, filologic, beneficiind de ”resursa vie” pusă la dispoziția lor și ”exploatând-o” frumos în câteva minute de interacțiune. ”Resursele vii”, adică cărțile vii (rememorând că omul poate fi o carte) din cadrul evenimentului de astăzi, au fost cei trei invitați: Elena Ungureanu, doctor habilitat, cercetător la Academia de Științe din Moldova; Dumitru Crudu, scriitor, poet, deținător al numeroase premii literare; Mircea V. Ciobanu, critic literar, eseist.

Acești trei invitați de mare cinste au format trei grupuri: Cercetare, Creative Writing, Critică literară, iar tinerii, studenți la Colegiul Politehnic, la Centrul de Excelență în Electronică și Energetică și la Academia Militară ”Alexandru cel Bun”, divizați în trei grupuri, au ”călătorit” prin rotație de la „o carte vie” la alta, interacționând, pe rând, cu cei trei invitați ai evenimentului.

Cartea vie: Elena Ungureanu, doctor habilitat, cercetător la Academia de Științe a Moldovei. Elena Ungureanu a început prin a le spune studenților că este un filolog căruia i-a plăcut tehnologia. În cartea ”Cuvinte și linkuri” a Domniei Sale, Elena Ungureanu vorbește despre provocarea internetului. În multe din cărțile sale, Domnia Sa tratează subiecte care sunt apropiate tinerii generații, internetul fiind unul dintre ele. Le-a vorbit studenților despre hipertext, care, se definește, drept un document (un text) care conține pe lângă text, grafică, imagini, animație, înregistrări audio și linkuri. Un hipertext este Biblia, în care se fac numeroase trimiteri de la un verset la altul. Astăzi, suntem mari utilizatori de hipertexte, iar tendința actuală, spune Elena Ungureanu, este scrierea în stil wikipedia, adică nu de către specialiști în anumite domenii, ci în mod voluntar, de oameni, de orice membru al comunității. În cartea sa, ”Cuvinte și linkuri”, Elena Ungureanu pune foarte bine întrebarea dacă vom putea să împăcăm ”computere și cumpăt(are)”. Este citat Constantin Noica, care spunea: ”Computerele vor putea orice, dar e o întrebare dacă vor avea și cumpăt”. Tinerii cititori au recunoscut că, uneori, internetul, unde le place să petreacă timpul, le scapă de sub control și, foarte sinceri, și-au recunoscut dependența care poate fi dăunătoare. Ne-au surprins prin faptul că, având 17 ani și făcând parte din generația mare consumatoare de internet, au susținut că nu vor să renunțe la o carte tipărită, pentru că nimic nu se compară cu mirosul unei foi și pentru că relația de intimitate se creează numai acolo, cu o carte ținută în mâini. Internetul nu ne dă senzația de materialitate și posesivitate. Internetul nu apropie, nu este uman. Cu toate acestea, au recunoscut fiecare că posesia cunoștințelor de navigare pe internet este utilă și necesară. Elena Ungureanu îl menționează în cartea sa pe Jorge Luis Borges, care ”vedea paradisul ca pe o bibliotecă, or, internetul este o bibliotecă din texte online”.

Revenind la Constantin Noica citat mai sus, este important ca, în relația noastră cu computerele și internetul, să dăm dovadă de cumpătare, astfel încât acesta să ne servească, să ne fie util, să beneficiem de calitatea hipertextului de a include numeroase linkuri, de unde putem ”zbura” în mod rapid și eficient de la un text la altul, și nu să ne subjuge, să ne transforme în ființe solitare, pasive.

În ceea ce privește cercetarea și plagiatul, Elena Ungureanu ne-a spus că ”plagiatul nu se poate întru totul evita”. Pentru aceasta, trebuie să facem exerciții de scriere, să alegem autori care rezonează cu propriile noastre idei și opinii și să încercăm să formulăm singuri, cu ajutorul acestor surse, propriul nostru text. ”Limbajul este un plagiat de la un capăt la altul”, cum spunea cineva, pentru că vorbim cu aceleași cuvinte, și, de multe ori, scriitori de renume au fost învinuiți de plagiat și asta pentru că, multe s-au gândit, s-au spus înainte, și nu se poate evada întru totul din influența lecturilor pe care le-am făcut, a conchis Domnia Sa.

Elena Ungureanu, în calitate de cercetător, recomandă studenților, bineînțeles, cititul, și iar cititul, căci numai astfel dobândim capacități de scriere intelectuală.

Carte vie: Dumitru Crudu, scriitor, poet. Exercițiu de Creative Writing. În cadrul acestui eveniment, Dumitru Crudu i-a invitat pe participanți să scrie câte o poezie, dându-le câteva repere. Spre exemplu, în cadrul unui grup de studenți, reperele, primul cuvânt din fiecare strofă au fost: pentru băieți- Devreme, pentru fete- Fluturi, al doilea cuvânt, comun atât pentru băieți, cât și pentru fete- Iphone, iar al treilea cuvânt- Tată. Studenții au avut la dispoziție cinci minute, în care și-au ticluit cele trei strofe.  ”Devreme cu ploaia târzie/ Merg pe străzi, nimeni nu mă știe” a început Laurențiu; ”Nu se scrie în scriptură/ Tot mai bine-i în natură” a continuat Polina, cu o poezie în stil puțin folcloric; Andrei ”îl visează pe tatăl iubitei, după ce aceasta îl părăsise”. Dumitru Crudu a remarcat că, tinerii poeți ”din cadrul zilei de azi”, știu să dea dovadă de ironie, i-a îndemnat să mai scrie, iar Laurențiu s-a oferit să mai compună una, mânat de ”un fior artistic” după acest exercițiu.

Studenților de la Academia Militară li s-a propus să compună o poezie patriotică. Repartizați în trei grupuri, aceștia au compus câte o poezie colectivă: primul scria versul, îndoia foaia, lăsând la vedere doar ultimul cuvânt din vers, iar următorul trebuia să continue pornind de la acesta. Au ieșit trei poezii colective cât se poate de reușite. Tinerii militari au vorbit despre monstruozitatea războiului, care este ”o Artă de a distruge”: ”Răniți stăm pe câmpul de luptă/ Pierduți în jungla războiului”. Totodată, este o manieră de rezolvare de conflicte, a menționat cineva. Și se poartă, fiind un sacrifiu, pentru viitorul copiilor noștri. ”Când spun război” studenții au spus că se gândesc la ”pescăruș”, și asta pentru că acestea două se află în antiteză, ”pescărușul” fiind un simbol al păcii. Fiecare și-ar dori ca ”În locul țipătului vieților umane stinse, să asculte țipătul pescărușului”.

Dumitru Crudu a făcut observația că :”La ora actuală, provocările sunt de natură intelectuală, nu pe câmpul de luptă”. I-a îndemnat să scrie, să încerce să facă și ei poezie, întrucât ”Mulți scriitori, din literatura românească, cât și din cea străină, au fost și soldați”.

Carte vie: Mircea V. Ciobanu, critic literar. În ceea ce privește acest grup, studenții au avut posibilitatea să poarte o discuție cu domnul Mircea V. Ciobanu, care i-a inițiat, cât se putea într-un sfert de oră, în tainele criticii. Mircea V. Ciobanu a adus la cunoștință studenților numele câtorva mari critici de literatură română, cum ar fi Mihai Cimpoi, George Călinescu, Titu Maiorescu, Nicolae Manolescu. Tinerii au făcut ”puțină critică” la poeziile pe care le-au scris în cadrul grupului anterior de Creative Writing, spunând ce le-a plăcut, identificând părțile bune din poeziile colegilor. Pentru a-i orienta în ceea ce presupune o critică, Mircea V. Ciobanu le-a prezentat studenților de la Academia Militară câteva posibile întrebări la care ar trebui să dea răspuns atunci când analizează o poezie. Spre exemplu, ”În ce măsură această poezie este patriotică?”(în cazul dat). ”În ce măsură nu ați mai citit nicăieri o astfel de poezie?” sau ”Cât de bine respectă ritmul?”, ”În ce măsură cuvintele-repere s-au integrat în crearea unui context?”etc.

Pentru studenții de la Academia Militară, considerăm că experimentul acesta, ”de critică”, a fost unul inedit, în mod special, pentru că, știm: Soldatul nu discută ordinele, le execută. Nu știm câți dintre ei vor mai face aceste încercări, la care au fost supuși azi, de ”scriere creativă” sau de ”critică a poeziilor”, dar, cu siguranță, experimentul le-a fost unul util. Și asta pentru că, după cum bine a menționat azi Dumitru Crudu, citându-l pe Nichita Stănescu: ”Poetul, ca și soldatul, amândoi apelează la fantezie”, altfel, nu pot face față provocărilor.

La întrebarea: Cum trebuie să fie un critic, bun sau rău? Mircea V. Ciobanu a răspuns, puțin în glumă, începând cu proverbul cunoscut : ”Un câine bun este un câine rău”. Domnia Sa a spus că, pentru el, un critic literar trebuie să îndeplinească câteva condiții, pentru a fi un critic ”bun”: 1. Să fie onest cu cititorul (căci, pentru cititor, și nu pentru autor, acesta scrie); 2. Să fie profesionist, să posede bine instrumentarul cu care operează; 3. Să fie și un bun scriitor. Nu în sensul că ar trebui să scrie și el proză sau poezie, ci scriitura lui (atunci când face o critică) să fie una bună.

Evenimentul a decurs cât se poate de bine și de eficient, toți studenții, prin rotație, reușind să ”răsfoiască” fiecare ”carte” din cele propuse de noi astăzi.

Au fost receptivi, sinceri, deschiși. S-au convins încă o dată că Știința nu e doar rigidă (uneori) și la îndemâna ”unor domni bătrâni și gârboviți”, ci este o ”Artă vie”, este ”plăcerea găsirii de răspunsuri la întrebări care ne macină”, este voioasă, haioasă și pe cât de grea, pe atât de plăcută.

 

 

La ce visează bibliotecarii


”La ce visează bibliotecarii?”- Master class de Creative Writing cu bibliotecare ale Bibliotecii Municipale ”B. P. Hașdeu”
Moderator al evenimentului de astăzi, ”Master class de Creative Writing: La ce visează bibliotecarii?” a fost scriitorul, poetul Dumitru Crudu.
La întrebarea dacă, prin punerea în discuție a acestui subiect, ”La ce visează bibliotecarii?”, Dumitru Crudu intenționa să ne afle secretele, gândurile noastre ascunse care dospesc în subconștientul nostru, răspunsul corect a fost: Un poet adevărat le codează.
Dumitru Crudu a început prin a-și prezenta propria experiență în ceea ce privește visele, și anume, prin a ne destăinui un vis de coșmar de care nu poate scăpa de 10 ani. Se făcea că se afla la Tbilisi, începuse războiul, iar el nu putea părăsi acel loc din cauza lipsei banilor. Se pare că acest vis îl urmărește constant pe poet. Adevărat este că nu puțini dintre noi avem astfel de vise, care ne bântuie.
Dumitru Crudu a continuat cu o „mică prelegere”, legată, bineînțeles, de vise, în care a vorbit despre mișcarea literară ”onirismul”, una dintre cele mai puternice din anii `60-`70, care se baza pe exploatarea viselor. Exponenții ei au construit în poezie realități analoage visului. În romantism, visul reprezenta o ieșire din cotidian, iar poezia suprarealistă se inspiră din modelul coșmarului.
În continuare, li s-a propus participantelor la eveniment să scrie o poezie care să reprezinte fie 1) Un coșmar care le bântuie; fie 2) O poezie în cheie onirică începând cu versurile: Totul s-a început deoarece/ Prin încăpere trecea…; fie 3) Un vis lucid, adică un vis cu ochii deschiși.
Participantelor li s-a pus la dispoziție jumătate de oră, timp în care acestea au ticluit adevărate comori ”onirice”, în care și-au expus visele cele mai firești sau umane, dorințele de a fi iubite, intențiile de a călători în Florența și de a se plimba cu gondole, dorința subconștientă de a avea capacitatea zborului, visul de a opri timpul și de a opri această toamnă care le pătrunse în suflet.
După citirea tuturor poeziilor, acestea au fost supuse analizei. Doamna Lidia Kulikovski a observat foarte bine cum fiecare poezie se înrudește cu firea autoarei și că, fiecare, a compus, a visat, a nutrit dorințe în conformitate cu propria personalitate.
Dumitru Crudu, cu ochiul său critic de poet profesionist, a conchis că poeziile expuse în cadrul evenimentului de astăzi au fost postmoderniste, romantice, onirice, postrealiste și moderniste.
Evenimentul s-a caracterizat printr-o atmosferă vie, creatoare. Se simțea cum în acele treizeci de minute, se nășteau ”fărâme” de poeți, care, cu ocazia acestui eveniment, au reușit să-și descopere înclinația spre poezie și, totodată, au avut curajul de a se exterioriza, de a-și expune cele mai sincere, mai intime și mai umane trăiri interioare.
Nota finală a fost una muzicală. Doamnele bibliotecare au intonat un cântec popular în care au proslăvit tinerețea, pentru reîntoarcerea căreia omul e gata să-și dea averile.
Oprește, Doamne, timpul… și lasă-ne să creăm poezie!

 

IARMAROCUL COMUNITĂȚII – PLATFORMĂ DE INTERACȚIUNE CU COMUNITATEA


        Bibliotecarii mereu încearcă să surprindă utilizatorii prin inițiative care să incite să viziteze biblioteca, dar și să descopere serviciile mai aproape pe care le oferă această instituția.
Într-un context interactiv, Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, cu susținerea Programului Novateca, alături de bibliotecile publice din Ialoveni, Hâncești, Strășeni, Anenii Noi, Șoldănești, Orhei și desigur bibliotecile din mun. Chișinău, a fost organizat la 19 septembrie Iarmarocul Comunității. Evenimentul a reprezentat o platformă de interacțiune și informare a publicului larg privind oferta de servicii și oportunități de care pot beneficia de la o bibliotecă modernă. Iar sincronizând evenimentul cu Campania #nevedemlabiblioteca organizatorii au reușit să accentueze rolul important pe care îl au bibliotecile la îmbunătățirea vieții cetățenilor.
Cei peste 300 de participanți ai evenimentului au remarcat oferta variată de servicii și oportunități livrate comunității, activitățile de advocacy pentru dezvoltarea serviciilor și extinderea facilităților, interacțiunea dintre bibliotecari și utilizatori și modul de colaborare a bibliotecii cu partenerii.
Prezentă la eveniment Lucia Caciuc-Roșioru, consilierul Primarului general pentru probleme sociale în cadrul Primăriei mun. Chișinău a remarcat că „Biblioteca Municipală este importantă pentru comunitatea chișinăuiană; este o bibliotecă care îmbină armonios modernul cu tradiționalul; este receptivă la doleanțele chișinăuienilor, susținând educația și culturalizarea lor”. În același context, Vitalie Tarlev, viceministru al Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor a subliniat că „Biblioteca joacă un rol important în modernizarea societății, în educarea tineretului pentru utilizarea tehnologiilor moderne”. Iar Violeta Bunescu, Senior Program Manager Novateca / IREX Moldova a împărtășit că „Bibliotecile sunt platforme, conexiuni de comunicare, de oferire a diverselor servicii pentru comunitate. În rezultatul parteneriatelor și acțiunilor de Advocacy bibliotecile au atras investiții de peste 1250000 lei”.
Fiind într-un cadru modern, martori ai utilizării intense a tehnologiilor, vedem biblioteca publică, ca un iarmaroc, unde indiferent de vârstă și ocupație, fiecare poate obține servicii moderne și activități interactive. Așa, că biblioteca a impresionat participanții cu tehnologii moderne, precum ochelarii VR (virtual-reality), Xbox-ul, creionul 3D ș.a.
Acest eveniment a fost locul unde au fost setate strategiile de conectare între biblioteci și comunitate. „Bibliotecile sunt tot mai prezente în viața comunității, iar activitatea lor tot mai des este reflectată în mass-media” a susținut Vitalie Dogaru, jurnalist, Publika TV. Ne-a Evenimentul a fost și o oportunitate de a ne aduna forțele și de a contura isteț următorii pași împreună cu partenerii săi. „Bibliotecile joacă un rol important în educarea non-formală și implementarea serviciile noi pentru a atrage mai mulți utilizatori la bibliotecă” a susținut Olimpia Bratu, manager, Biblioteca Județeană Gorj „Christian Tell”, România.
Un iarmaroc sau un târg putea atrage pe vremuri schimburi de mărfuri, o întretăiere de drumuri de negoț sau un port putea constitui atracții pentru cei care își vindeau marfă și se stabileau acolo, astăzi, Iarmarocul comunității a reușit să ne apropie ca să relaționăm unii cu alții – fondatorii bibliotecilor cu bibliotecarii, bibliotecarii cu utilizatorii, partenerii și susținătorii cu noi împreună. Și dacă în acele perioade, meșteșugăritul, mineritul, transportul ca domenii țineau întâietatea în conexiunea oamenilor, astăzi și bibliotecile au reușit să își croiască loc, alături de tehnologii care sunt mai prezente în cotidianul nostru.
Sper, că participanții au prins ritmul și vibrația acestui eveniment.

Dr. Mariana Harjevschi
Director general, Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu

Iarmarocul Comunității


Reușita Iarmarocului comunității, organizat de Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, cu susținerea Programului Novateca, alături de bibliotecile publice din Ialoveni, Hâncești, Strășeni, Anenii Noi, Șoldănești, Orhei și desigur bibliotecile din mun. Chișinău întru-un infografic.

Împărtășim experiența colegilor de breaslă.

Iarmarocul comunității

Comunicare instituțională și identitatea de brand


“Fii consumatorul tău perfect. Trăiește precum consumatorul tău.” – Milena Glimbovski
Astăzi, Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari are parte de o experiență interesantă, captivantă și modernă. În curs de trei zile se va desfășura atelierul „Comunicarea instituțională și identitatea de brand” printr-un parteneriat dintre programul Novateca și PARC Communications. Participanții sunt bibliotecarii care au responsabilitatea de promovarea bibliotecii, iar formatorii sunt: Natalia Efros – Bujor, development director Parc Communications, Adriana Cotovan, Natalia Tighinean.
Forma de organizare este workshop-uri care vor oferi participanților cunoștințe și abilități despre:

  • Instrumentele și tehnicile necesare pentru a crea imaginea dintr-o perspectivă complexă;
  • Canalele și instrumentele utilizate în comunicarea instituțională integrând tradiția în inovație;
  • Modul de a modela percepțiile externe ale organizației prin comunicarea internă, precum și definirea rolului de ambasadori ai instituției;
  • Cum să de\volte o abordare strategică și un plan clar de acțiune pe termen determinat;
  • Elaborarea conținutului textual și al mesajelor instituționale;
  • Elaborarea și conceptualizarea identității vizuale ca parte a culturii instituționale.

Atelierul este organizat în trei paneluri, care vor descrie procesul integral de comunicare.

CREATION


COMMUNICATION


CONNECTION


Astăzi, formabilii învață Comunciarea instituțională și identitatea de brand, Sorytelling- cum ne povestim povestea?, Identitatea instituțională: fundament al brandului.