OFERTA EDUCAȚIONALĂ INTEGRATĂ A CENTRELOR NAȚIONALE ȘI REGIONALE DE FORMARE CONTINUĂ PENTRU PERSONALUL DE SPECIALITATE DIN BIBLIOTECI, TRIMESTRUL 1, ANUL 2019 (ianuarie – martie)


Vă punem la dispoziție oferta educațională pe primul trimestru al anului 2019.

Acest an va fi un an în care vom continua să prestăm serviciile noastre obișnuite de bibliotecă, presupunând totodată anumite abordări inovatoare, continuând tradiția, dar și îmbrățișând modernitatea, cerințele și nevoile actualității, precum în toate sferele de activitate socială și în domeniul nostru, biblioteconomic. În ceea ce privește Centrul  Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari, activitățile desfășurate vor acoperi sfera tehnologiilor, precum și a informației, vom dezvolta competențe, vom livra idei și cunoștințe, vom continua să formăm lideri, va continua dezvoltarea noastră profesională, urmând ca aceasta să se răsfrângă asupra publicului și asupra calității serviciilor pe care le prestăm. Așadar, invităm toți bibliotecarii, care vor să își simtă valorificat potențialul și să deprindă noi competențe esențiale în meseria pe care o profesează să se înscrie la ateliere, masterclass-uri, instruiri care vor avea loc pe tot parcursul anului la CNEPB. Veți învăța să scrieți proiecte, să livrați training-uri, să folosiți diverse platforme și programe, să elaborați un discurs Ignite sau veți descoperi taine privind comunicarea non-verbală. Vom îmbrățișa formalul și non-formalul în vederea dezvoltării plenare, multilaterale a bibliotecii și a membrilor comunității ei. Vă așteptăm!

Reclame

Atelier de Copywriting la Centrul de Excelență


De ce un atelier de copywriting la biblioteca noastră? Pentru că, în mai multe aspecte, mai ales în ultima vreme, biblioteca se aseamănă cu o companie,trebuie să adopte un comportament de business, care înseamnă „atragere de clienți (cititori/utilizatori)”, convingere, persuasiune- adică o formă de marketing.Bibliotecarii prezenți la acest prim atelier în domeniul copywritingului au reușit să asimileze concepte de bază, principii, pași logici de compunere a textelor cu scop de promovare a serviciilor de bibliotecă.

Moderatorul atelierului, conf. univ. Dr Lidia Kulikovsi, a început punând întrebarea „Cum se scrie un text bun? Care sunt formulele/ algoritmurile care trebuie aplicate?” Lidia Kulikovski a enumerat greșelile pe care le facem și temerile pe care le avem atunci când concepem un text publicitar. S-a menționat problema că audiența noastră o formează tot bibliotecarii din rețea și mai puțin utilizatorii, biblioteca ucraineană fiind un caz de excepție, unde există un rating mai mare al comentatorilor din afara sistemului. Lidia Kulikovski a făcut observații relevante privind „modul de citire” al „utilizatorului de informații”. „Utilizatorul nu citește, el scanează”. Așadar, titlul și prima frază trebuie neapărat să atragă, „să prindă cititorul” și să-l determine să citească tot mesajul. Există anumite cuvinte magice, expresii memorabile care trebuie puse în uz, iar titlul, este imperios necesar să reflecte (sintetizat)conținutul textului. Atunci când trebuie să elaborăm diverse texte, noi,bibliotecarii, ne temem de utilizator, de faptul de a nu fi la înălțime privind capacitatea noastră de a-i satisface nevoile și interesele și de a-i răspunde la întrebări. Una dintre soluții este să încercăm uneori să folosim și umorul,împreună cu naturalețea, sinceritatea și concizia. Un mesaj trebuie să înceapă în forță și să fie încheiat în forță. De fapt, regula este ca fiecare mesaj să conțină un CTA (Call to Action, engl.), în românește „Îndemn la acțiune”.

Ceea ce trebuie să facem e să identificăm audiența noastră, să facem un„avatar” al utilizatorului. Textul nostru trebuie să transmită emoție, dar să fie și logic. S-a dat exemplul foarte inspirat al Șeherezadei, care îi spunea sultanului o poveste în fiecare seară, oprindu-se la punctul culminant, astfel încât acesta să își dorească să asculte povestea mai departe în următoarea seară, ceea ce ar fi însemnat amânarea uciderii ei. Așadar, după textul scris,trebuie să lăsăm loc pentru o continuare… trebuie să trezim curiozitate și să menținem interesul.

Atunci când scriem un text în social media, nu trebuie neapărat să ținem cont de concurența noastră, ci de modul în care noi ne distingem de alții, de ceea ce ne este propriu, de specificul bibliotecii noastre. Adică, de acele lucruri pe care utilizatorului le poate găsi doar la noi. După ce identificăm probleme ale utilizatorului (personale, sociale, comunitare), următorul pas este de a găsi soluții pentru el la aceste probleme. Atunci când scriem un text de promovare, noi „ne vindem” și vindem brand-ul bibliotecii noastre.

Sisteme de scriere a unui text sunt mai multe. În cadrul atelierului, în grupuri, participanții au aplicat unele dintre ele în elaborarea textului lor.Enumerăm: PAS (Problemă, Agitație, Soluție), BAB (Before/After/Bridge), AIDA(Atenție, Interes, Dorință, Acțiune), AIDMA; ACCCA etc. Toate aceste sisteme se caracterizează prin faptul că presupun atragerea „clientului” spre noi,convingerea acestuia.

În urma atelierului, majoritatea participanților au afirmat că a fost unul constructiv, care ne-a inițiat în câteva dintre secretele copywriting-ului,făcând ca acesta să nu mai fie pentru noi un câmp minat și să ne eliberăm de unele temeri pe care le avem atunci când scriem despre noi și când prezentăm publicului imaginea noastră.

 

ADVOCACY PENTRU BIBLIOTECI ȘI INSTITUȚII PUBLICE


Cursul Advocacy pentru biblioteci și instituții publice este oferit în mod special pentru bibliotecari, și reprezentanții instituțiilor de cultură și partenerilor acestora, funcționarilor din instituții publice și private, precum și altora ce aspiră la asumarea unui rol eficient în mobilizarea membrilor comunității pentru valorificarea eficientă a oportunităților de dezvoltare a instituțiilor bibliotecare.

Participanții vor descoperi în acest curs noi tehnici și metode ce vor utiliza instrumentele necesare pentru influențarea administrației locale, ba chiar altor potențiali susținători din comunitate în procesul de luare a deciziilor în vederea modernizării bibliotecilor și schimbarea spre bine în comunitate.

Cursul online a fost dezvoltat de către Programul Novateca și este administrat de Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari prin implicarea formatorilor naționali specializați în domeniul advocacy: Mariana Harjevschi, Aliona Manciu, Nadejda Pădure, Natalia Popușoi, Nelly Corobca, Tamara Donici, Maria Furdui care vor asista participanții pe tot parcursul învățării cursului.

Cursul Advocacy pentru biblioteci și instituții publice este livrat pe platforma UDEMY, iar pentru a beneficia de curs, e necesar a se înscrie individual la adresa https://www.udemy.com/mooc-advocacy-novateca/, fie prin intermediul contului personal de Facebook, Gmail sau prin chiar crearea unui cont separat pe această platformă de e-learning:

 

După înscriere, participanții sunt încurajați să transmită un mesaj, pe e-mail la adresa centrulnationalexcelenta@gmail.com, pentru a anunța formatorul care va coordona la nivel regional cursul: Donici Tamara (donicitamara64@gmail.com), Maria Furdui (bpotelenesti@yahoo.com), Nadejda Pădure (nadipadure@yahoo.com), Nelly Corobca (nelicorobca@gmail.com), Mariana Harjevschi (mharjevschi@gmail.com), Aliona Manciu (manciualiona@gmail.com), Natalia Popușoi (natagudumac@gmail.com), Elena Negoiță (elena.negoita2@gmail.com), Lidia Sitaru (sitarulidia@gmail.com).

Cursul Advocacy pentru biblioteci și instituții publice, este livrat de două ori pe an de către Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari și fiecare Centru de Formare Regională din Cahul, Ceadâr Lunga, Orhei, Telenești, Căușeni, Bălți, dar și în funcție de solicitările participanților.

Cele 6 module, includ 35 de lecții, prevăzute pentru a fi parcurse pentru 1 oră și 08 sec.

46493463_300826753865644_5314614810065764352_n

Cursul propune o varietate de: resurse video; exemple;  interviuri; materiale scrise.

Fiecare lecție se va finaliza cu teste online și teme pentru acasă cu resurse suplimentare, care vor verifica competențele acumulate, toate menite să structureze cunoștințele acumulate.

După finalizarea cursului, fiecare participant va primi un Certificat de absolvire din partea platformei Udemy, care semnifică testarea cunoștințelor acumulate.

46510633_1970612653232235_2761802608577347584_n

Pentru testarea competențelor acumulate este responsabil Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari. În acest mod veți finaliza şcolarizarea, iar pasul următor către un loc de muncă profitabil va fi mult mai ușor.

Cu (con)știință, la Hasdeu s-a făcut știință!


Timp de cinci zile, în perioada 10-14 noiembrie 2018, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a pus în capul mesei ȘTIINȚA – o doamnă frumoasă, veșnic tânără, curioasa, emancipată și cu un pas înaintea tuturor, extravagantă, exigentă, care „nu crede până nu vede”, riguroasă, dar, deși s-ar putea ca unii să nu sesizeze acest lucru, romantică, creativă, liberă.

„Doamna” aceasta a fost invitată „să ia loc” la biblioteca noastră.

De ce am decis să celebrăm știința?

„Știința” este un cuvânt cu mai multe înțelesuri, mai multe definiții. Știința ar putea însemna, la modul general, cunoaștere. Știința înseamnă, de asemenea, ansamblul de cunoștințe despre un obiect dat (cum ar fi biologie, chimie, fizică, istorie). Știința ar putea însemna, pur și simplu, pregătire, învățătură. Știința mai înseamnă conștiință, iar un lucru conștient este cel realizat cu „bună știință”.

Ei bine, cu „bună știință”, ne-am început demersul, încercând să promovăm multiplele virtuți ale științei, întrucât suntem conștienți de importanța cunoașterii, de rolul nostru, în calitate de bibliotecari, de propovăduire a științei și cunoașterii de carte, de încurajare a tinerilor doritori de a îmbrățișa știința, de ghidare a acestora în procesul lor de elaborare a unei lucrări științifice. De asemenea, deținem considerabile resurse de literatură științifică, pentru toate categoriile de vârstă, pe care ne-am propus să le valorificăm în cadrul campaniei de promovare a științei din anul acesta. Așadar, la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” au  fost realizate expoziții de enciclopedii, expoziții de carte SF – care au atras irezistibil cititorul tânăr, dovedindu-i că știința poate fi plină de culoare.

Propunând pentru intitularea campaniei conceptul unei „hore”, Hora Științei Hasdeu, am încercat să redăm ideea că știința se realizează prin colaborare, fiind necesar ca participanții să cunoască regulile jocului, dar existând loc și pentru improvizare. Conceptul a fost unul inspirat, a spus și directorul Bibliotecii, Mariana Harjevschi. Am cooptat în hora noastră comunitatea chișinăuiană, desfășurând întâlniri cu personalități marcante din domeniul științei din Republica Moldova, doctori habilități în istorie, științe politice și relații internaționale, fizică, chimie sau artele frumoase. Am avut un spectru extrem de diversificat de activități. Au fost nelipsite experimentele chimice, realizate pentru copii. Caravana roboțeilor a pornit la grădinițe, entuziasmând picii și atrăgându-i spre robotică. Bibliotecarii au realizat povești digitale în care au prezentat diverse enciclopedii pentru tineri, cu un conținut variat. S-au desfășurat ateliere. S-a vorbit despre Eminescu, precum și despre alți genii de alte naționalități, pe blog-urile Bibliotecilor.

S-a muncit într-un ritm alert, cu pasiune și dedicație. Am simțit că participăm la o sărbătoare, în care celebrăm și ne celebrăm, în care dăruim și ne dăruim, pentru că am avut un nobil țel, pentru că dorința noastră sinceră de a promova valoarea, munca asiduă și cunoașterea pusă în slujba umanității și nu a intereselor proprii ne-a animat.

„A fost o săptămâna frumoasă în care am dănțuit năprasnic ca într-o „Ciuleandră”! Am pornit-o săltăreț cu o excursie pietonală, apoi lucrurile s-au încins, când am tropăit cu știință în PiciLab, de ieșeau experimentele pline de magie și culoare, ne-am rotit cu expoziții neordinare și reviste bibliografice virtuale. Și dacă tot eram în dans, am prins-o în horă și pe autoarea cărții „Cenușă rece” Mihaela Perciun. Am bătut călcâiele împreună cu cercetători și savanți în Cafeneaua de Știință. Și ne-am bucurat că am realizat o fantastică operă științifico-coreografică”, este mărturia Lilianei Juc.

„Hora Științei s-a vrut să fie acea platformă care conferă libertate, explorare, creativitate și reinventare. Hora Științei s-a vrut a fi acea platformă care să stimuleze capacitățile și talentele latente ale bibliotecarilor noștri. A fost acea platformă în care participanții și-au testat, dezvoltat, trezit, demonstrat aceste capacități. Activismul participanților la Horă și diversitatea abordărilor au creat o atmosferă/stare care genera sinergie însuflețitoare, de parcă era o entitate vie – provocatoare, mobilizatoare, încurajatoare, educațională, recunoscătoare”, a fost cuvântul de încheiere al Lidiei Kulikovski, doctor conferențiar, organizatorul evenimentului.

IMG_2267 (2)IMG_8213 (2)IMG_2311 (2)IMG_2298 (2)IMG_2299 (2)

IMG_8214 (2)IMG_2278IMG_8215 (2)IMG_8222IMG_2271

 

 

 

„Chișinău- evocări interbelice”, lansare de carte


Miercuri, 31 octombrie 2018, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a găzduit evenimentul de lansare al unei deosebite și frumoase antologii, „Chișinău- evocări interbelice”, îngrijită de Diana Vrabie, critic și istoric literar, doctor în filologie, conferențiar universitar, Catedra de literatură română și universală, Facultatea de Litere (USARB).

Ne-am bucurat de prezența la eveniment a mai multor personalități ale literaturii noastre basarabene, care și-au exprimat aprecierea față de efortul autoarei de a ne prezenta acest suprapersonaj, dulcele târg, Chișinăul, așa cum era văzut în perioada interbelică de ochii unor martori credibili. Aceasta carte este una de istorie, dar și de artă și spiritualitate, motivul demersului autoarei fiind acela de a completa „goluri ale memoriei”, de a prezenta patrimoniul peisagistic și uman de excepție al Chișinăului din perioada interbelică, evoluția și devenirea istorică a acestuia, risipindu-se astfel vălul necunoașterii privind perioada în care Chișinăul a fost reîntregit cu Țara-mamă.

Printr-o selecție de peste 60 de texte, autoarea reușește să refacă atmosfera Chișinăului interbelic, prezentând acele evocări edificatoare din care să rezulte „fizionomia” orașului. Sunt pagini de „efuziuni tulburătoare și de amintiri vibrante, de mărturii despre ce a însemnat Chișinăul interbelic și argumentări științifice și literare ale prezenței lui decisive în viața unor nume ale culturii noastre”.

Moderator al evenimentului a fost Alexandru Corduneanu, publicist, care a salutat efortul și dorința autoarei de a ne pune în față o „biografie” a orașului, de a ne face o invitație la a ne cunoaște orașul așa cum poate nu îl știm, căci, până la urmă, o astfel de carte este o carte despre identitatea noastră, despre noi înșine. Există o adversitate culturală între Chișinăul cel ce este și cel pe care ni-l dorim. Cartea „Chișinău- evocări interbelice” vine să convingă cititorul că preocupare față de Basarabia a românilor din Regat a fost mereu vie, perioada interbelică fiind „o gură de aer românesc”, o treaptă din existența Chișinăului când acesta a revenit la matricea sa culturală. Iar paradigma culturală a Chișinăului secolului XXI este una românească, a ținut să adauge Alexandru Corduneanu.

Pe parcursul serii, au evoluat la microfon Sergiu Musteață, prof. univ. UPS „Ion Creangă”, Theodor Codreanu, recunoscut eminescolog și cercetător din Huși, scriitorii Leo Butnaru, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Vitalie Răileanu.

Invitații la microfon au pus în discuție tema identității Chișinăului, dacă această identitate există sau este ascunsă. S-a pus întrebarea „în jurul cui s-ar roti Chișinăul”, „care este Coloana Infinitului”, constatându-se că „orașul își așteaptă scriitorii”, „fără scriitori orașul nu există”, „scriitorii sunt cei care îl scot din anonimat și îl arată lumii”. Această carte este „un volum valoros”, care „vine să contribuie la formarea unei generații aparte”. Lecturarea acestei cărți poate chiar „ne-ar deștepta”, este o carte necesară și care își va găsi cititorii. Volumul este important prin faptul că ne prezintă Chișinăul interbelic prin ochii celor care l-au iubit, aici găsindu-se mărturii ale lui Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Gheorghe V. Madan, Gala Galaction, George Meniuc ș. a. Cartea „Chișinău- evocări interbelice” prezintă o privire din exterior, înspre trecut și din interior, reușind să trezească interesul și să facă lumină asupra istoriei și diversității culturale ale orașului nostru, al doilea ca mărime oraș românesc după București.

În cadrul serii, i s-au adus mulțumiri Dianei Vrabie pentru că și-a asumat acest rol de a ne pune pe masă o carte necesară, pentru că, prin acest demers, reușește să sporească interesul asupra Chișinăului, de ieri și de azi, a românilor de ambele maluri ale Prutului, urându-i-se succes autoarei în viitoarele sale proiecte editoriale, care de asemenea să contribuie la a ne descoperi și a ne re-descoperi, la a ne ajuta să răspundem la întrebarea „Cine suntem” și „Quo vadis?”

 

 

 

Noii angajați Hasdeu cunosc Conceptele bibliotecii moderne


Astăzi, 25 octombrie 2018, la CNEPB, a fost ținut cursul „Conceptele bibliotecii moderne” pentru noii angajați ai Hasdeului, de către dr. conf. univ. Lidia Kulikovski.

Lidia Kulikovski a prezentat mai multe concepte privind biblioteca modernă: Biblioteca multimedia/polimedia, Biblioteca electronică, Biblioteca digitală, Biblioteca virtuală.

Lidia Kulikovski și-a început prezentarea rememorând momentul când a vizitat biblioteca din Helsinki, acum mulți ani, spunând că experiența aceasta i-a creat senzația că s-ar fi aflat într-un film science fiction. Din păcate, noi nu am ajuns nici astăzi la gradul de dezvoltare a bibliotecilor suedeze sau finlandeze (în ceea ce privește conceptul, dotările, design-ul, resursele), dar tindem spre o continuă dezvoltare și punere în ritm cu lumea de azi. După cum probabil cititorul intuiește, biblioteca modernă, (toate acele concepte pe care le-am enumerat), presupune integrarea tot mai intensă a tehnologiilor în procesul de lucru al bibliotecilor. Avem cataloage electronice, baze de date, servicii de incluziune digitală, suntem, așadar, orientați spre a răspunde necesităților cititorilor, spre a ne adapta preferințelor lor și modului în care funcționează lumea astăzi, altfel riscăm să fim depășiți.

Unora ar putea să le pară un lucru curios, însă, chiar dacă lumea se „tehnologizează” într-un ritm trepidant, bibliotecarul nu va dispărea din biblioteca modernă. Ba chiar, poate, din contra, profesia de bibliotecar va fi una de prestigiu, bibliotecarul fiind o resursă-cheie în bibliotecă, cel care învață/educă utilizatorii, facilitează găsirea informației (lucru extrem de important), asigură comunicarea și integrarea cititorilor în comunitatea bibliotecii. Profesia de bibliotecar se află în Top 10 profesii ale viitorului și aceasta pentru că, așa cum susține viitorologul Thomas Frey, „vine peste noi o epocă verbală”.

Așadar, care sunt tendințele de modernizare a bibliotecilor?

Biblioteca va fi un spațiu comunitar vibrant, un conector comunitar, un centru comunitar. Administrațiile publice locale mizează pe bibliotecă pentru că aceasta poate spori vizibilitatea unor acțiuni sau personalități. Această instituție urmează să dezvolte sentimentul de apartenență comunitară în rândul membrilor ei. Se cunoaște că piramida nevoilor a lui Maslow este depășită, fiind considerată prea reducționistă, pe lângă acele nevoi menționate de Maslow, omul erei actuale simțind nevoia de „transcendență”, așa cum susține Solomon Marcus. Nevoia de „transcendență” se referă la dorința omului de a se depăși pe sine. Bibliotecarul modern, cel al viitorului, va fi un intermediar între utilizator- informație, dar și utilizator- integrare în comunitate, comunicate și interacțiune. Un principiu al Marketingului actual presupune că ceea ce o organizație/firmă/ instuție vinde/oferă sunt nu „produse”, ci „soluții”. Spre exemplu, o firmă nu vinde un palton, ci o soluția la faptul să nu îți fie frig. Așadar, și utilizatorii vor căuta la bibliotecă în viitor soluții.

În ceea ce privește doleanțele bibliotecarilor, aceștia vor instruire, apreciere, recunoaștere personală și profesională, satisfacția muncii.

Participanții au înțeles că o bibliotecă modernă este biblioteca care își modernizează activitatea la toate componentele:  spații, echipamente, resurse, servicii, utilizatori, bibliotecari, parteneri. Exemple pe diferite componente au fost aduse din abundență.

Trainerul, spre bucuria participanților,  a oferit un consistent suport de curs.

Publicul, format din oameni din diverse domenii, cu vastă experiență de lucru, dar recenți intrați în rețeaua Bibliotecii Municipale, a fost impresionat de calitatea conțintului informațional al cursului, de atmosfera creată de Lidia Kulikovski, unde fiecare se simțea liber să intervină și să-și spună părerea. Lidia Kulikovski și-a presărat discursul cu bancuri cu tâlc, cu exemple sau scurte parabole, reușind să mențină, fără întrerupere,  atenția participanților pe tot parcursul trainingului. A fost un curs viu, dinamic, dar și foarte bogat în informație utilă pentru noii intrați în colectivul nostru, aceștia urmând să aplice tot ceea ce au învățat astăzi.

Așadar, ceea ce ne propunem pentru viitor, așa cum am vorbit în cadrul Neconferinței privind Biblioteca relațională, este să creăm o bibliotecă a viitorului, adică o bibliotecă în care se fac relații, se comunică, se învață, educă și distrează, un centru comunitar viu, dinamic în care membrii comunității să aibă sentimentul de apartenență, pentru a ne pregăti de vremurile ce vin, în care se va vorbi mult, în care omul se va întoarce puțin la nevoia sa primordială de a simți că face parte dintr-un grup social. Un pas înainte spre o lume mai unită, de ce nu.

„Și azi Hasdeu e nonformal”: Celebrarea evenimentului


După patru zile în care bibliotecarii Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” au fost antrenați într-o experiență deosebită, aceea de a încerca noi metode de lucru, de a însera noul, ineditul și actualul în activitatea lor, zile în care am renunțat la unele rigori care încorsetează și am lăsat creativitatea și imaginația să se manifeste, am putut observa că Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” deține potențialul, resursele și întreg arsenalul necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale comunității. Suntem capabili de a aborda competent și profesionist educația nonformală, pusă în discuție de Forumul Economic Mondial de la Davos (2017), accentuând abilitățile pe care aceasta le formează, cum ar fi gândirea critică, creativitatea, managementul oamenilor.

Ziua de astăzi, 12 octombrie, a fost dedicată bilanțului săptămânii și menționării tuturor celor care i-au asigurat succesul.

Așa cum ne-am obișnuit în aceste patru zile, nici astăzi nu am renunțat la realizarea unui moment teatral. La începutul evenimentului, bibliotecarii prezenți au fost invitați să participe la un „Muzeu de emoții”. Jumătate dintre ei au pus în scenă statui vii, fiecare statuie reprezentând o emoție, iar ceilalți au „vizitat muzeul”, având rolul de observatori atenți, care să ghicească ce transmite fiecare statuie în parte. S-a creat o atmosferă unică, „vizitatorii” reușind să identifice emoții precum furia, groaza, spaima, pedeapsa și implorarea. A fost un exercițiu inedit, mai ales că, așa cum am spus într-unul dintre articolele noastre, „statuile vii” nu se prea găsesc în țara noastră.

Mai întâi, Lidia Kulikovski, organizatorul principal al evenimentului, a ținut să aducă mulțumiri Administrației pentru că a acceptat tematica „Zilelor Educației Nonformale”, a încurajat desfășurarea acestuia, s-a implicat și a participat. Mulțumiri deosebite i-au fost aduse Elenei Butucel, prezentă la toate cele 4 ateliere ale săptămânii. Îmbucurător este faptul că din cele nouă servicii ale BM, șapte au participat activ (Dezvoltare servicii, Monitorizare și evaluare, Comunicare, Tehnologii informaționale). Menționăm aici implicarea originală a Taisiei Foiu (Memoria Chișinăului)

Lidia Kulikovski a adus mulțumiri gazdei, CNEPB, în persoana Nataliei Țurcanu și Elenei Cebotari, pentru atmosfera creată și asigurarea tuturor condițiilor necesare desfășurării evenimentului.

A urmat gratificarea trainerilor, care au ținut atelierile din cadrul evenimentului, mulțumindu-li-se acestora pentru competența, atitudinea și profesionalismul de care au dat dovadă în abordarea tematicii evenimentului. Datorită acestor oameni-resursă, bibliotecari din aproape toate filialele Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” au reușit să înțeleagă în profunzime conceptul de „nonformal”, să experimenteze „jocul”, să improvizeze și să asimileze metode noi pe care să le integreze în activitatea lor. Este vorba de Diana Ungureanu (șef-oficiu la Filiala „Liviu Rebreanu”) și Oxana Andreev (șef-filială „Adam Mickiewicz”). Pentru contribuții deosebite a fost menționat și cronicarul evenimentului, Elena Taragan (Departamentul Studii și cercetări) pentru operativitatea cu care a asigurat informarea publicului privind desfășurarea evenimentului.

Mulțumiri li s-au adus participanților, nu mai puțin importanți în cadrul acestui eveniment, pentru că au venit cu toate „resursele personale” pentru a primi și a dărui. Ei au fost cei care au dat viață „nonformalului”, cei care au muncit, au învățat și au experimentat împreună improvizația, jocul și divertismentul, punându-și la contribuție întregul talent și întreaga măiestrie. Dintre cei treizeci și șase de bibliotecari participanți la eveniment, îi menționăm pe cei mai „nonformali”: Elena Taragan, Natalia Russeva, Anastasia Moldovanu, Elena Dabija, Angela Borș, Taisia Foiu, Eugenia Butnaru, Ludmila Stoianov, Elena Butucel, Aliona Nosatîi, Liliana Juc, Natalia Țurcanu.

Spiritul nonformalului rămâne la Hasdeu!