OFERTA EDUCAȚIONALĂ INTEGRATĂ A CENTRELOR NAȚIONALE ȘI REGIONALE DE FORMARE CONTINUĂ PENTRU PERSONALUL DE SPECIALITATE DIN BIBLIOTECI, TRIMESTRUL 1, ANUL 2019 (ianuarie – martie)


Vă punem la dispoziție oferta educațională pe primul trimestru al anului 2019.

Acest an va fi un an în care vom continua să prestăm serviciile noastre obișnuite de bibliotecă, presupunând totodată anumite abordări inovatoare, continuând tradiția, dar și îmbrățișând modernitatea, cerințele și nevoile actualității, precum în toate sferele de activitate socială și în domeniul nostru, biblioteconomic. În ceea ce privește Centrul  Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari, activitățile desfășurate vor acoperi sfera tehnologiilor, precum și a informației, vom dezvolta competențe, vom livra idei și cunoștințe, vom continua să formăm lideri, va continua dezvoltarea noastră profesională, urmând ca aceasta să se răsfrângă asupra publicului și asupra calității serviciilor pe care le prestăm. Așadar, invităm toți bibliotecarii, care vor să își simtă valorificat potențialul și să deprindă noi competențe esențiale în meseria pe care o profesează să se înscrie la ateliere, masterclass-uri, instruiri care vor avea loc pe tot parcursul anului la CNEPB. Veți învăța să scrieți proiecte, să livrați training-uri, să folosiți diverse platforme și programe, să elaborați un discurs Ignite sau veți descoperi taine privind comunicarea non-verbală. Vom îmbrățișa formalul și non-formalul în vederea dezvoltării plenare, multilaterale a bibliotecii și a membrilor comunității ei. Vă așteptăm!

Reclame

Atelier de Copywriting la Centrul de Excelență


De ce un atelier de copywriting la biblioteca noastră? Pentru că, în mai multe aspecte, mai ales în ultima vreme, biblioteca se aseamănă cu o companie,trebuie să adopte un comportament de business, care înseamnă „atragere de clienți (cititori/utilizatori)”, convingere, persuasiune- adică o formă de marketing.Bibliotecarii prezenți la acest prim atelier în domeniul copywritingului au reușit să asimileze concepte de bază, principii, pași logici de compunere a textelor cu scop de promovare a serviciilor de bibliotecă.

Moderatorul atelierului, conf. univ. Dr Lidia Kulikovsi, a început punând întrebarea „Cum se scrie un text bun? Care sunt formulele/ algoritmurile care trebuie aplicate?” Lidia Kulikovski a enumerat greșelile pe care le facem și temerile pe care le avem atunci când concepem un text publicitar. S-a menționat problema că audiența noastră o formează tot bibliotecarii din rețea și mai puțin utilizatorii, biblioteca ucraineană fiind un caz de excepție, unde există un rating mai mare al comentatorilor din afara sistemului. Lidia Kulikovski a făcut observații relevante privind „modul de citire” al „utilizatorului de informații”. „Utilizatorul nu citește, el scanează”. Așadar, titlul și prima frază trebuie neapărat să atragă, „să prindă cititorul” și să-l determine să citească tot mesajul. Există anumite cuvinte magice, expresii memorabile care trebuie puse în uz, iar titlul, este imperios necesar să reflecte (sintetizat)conținutul textului. Atunci când trebuie să elaborăm diverse texte, noi,bibliotecarii, ne temem de utilizator, de faptul de a nu fi la înălțime privind capacitatea noastră de a-i satisface nevoile și interesele și de a-i răspunde la întrebări. Una dintre soluții este să încercăm uneori să folosim și umorul,împreună cu naturalețea, sinceritatea și concizia. Un mesaj trebuie să înceapă în forță și să fie încheiat în forță. De fapt, regula este ca fiecare mesaj să conțină un CTA (Call to Action, engl.), în românește „Îndemn la acțiune”.

Ceea ce trebuie să facem e să identificăm audiența noastră, să facem un„avatar” al utilizatorului. Textul nostru trebuie să transmită emoție, dar să fie și logic. S-a dat exemplul foarte inspirat al Șeherezadei, care îi spunea sultanului o poveste în fiecare seară, oprindu-se la punctul culminant, astfel încât acesta să își dorească să asculte povestea mai departe în următoarea seară, ceea ce ar fi însemnat amânarea uciderii ei. Așadar, după textul scris,trebuie să lăsăm loc pentru o continuare… trebuie să trezim curiozitate și să menținem interesul.

Atunci când scriem un text în social media, nu trebuie neapărat să ținem cont de concurența noastră, ci de modul în care noi ne distingem de alții, de ceea ce ne este propriu, de specificul bibliotecii noastre. Adică, de acele lucruri pe care utilizatorului le poate găsi doar la noi. După ce identificăm probleme ale utilizatorului (personale, sociale, comunitare), următorul pas este de a găsi soluții pentru el la aceste probleme. Atunci când scriem un text de promovare, noi „ne vindem” și vindem brand-ul bibliotecii noastre.

Sisteme de scriere a unui text sunt mai multe. În cadrul atelierului, în grupuri, participanții au aplicat unele dintre ele în elaborarea textului lor.Enumerăm: PAS (Problemă, Agitație, Soluție), BAB (Before/After/Bridge), AIDA(Atenție, Interes, Dorință, Acțiune), AIDMA; ACCCA etc. Toate aceste sisteme se caracterizează prin faptul că presupun atragerea „clientului” spre noi,convingerea acestuia.

În urma atelierului, majoritatea participanților au afirmat că a fost unul constructiv, care ne-a inițiat în câteva dintre secretele copywriting-ului,făcând ca acesta să nu mai fie pentru noi un câmp minat și să ne eliberăm de unele temeri pe care le avem atunci când scriem despre noi și când prezentăm publicului imaginea noastră.

 

ADVOCACY PENTRU BIBLIOTECI ȘI INSTITUȚII PUBLICE


Cursul Advocacy pentru biblioteci și instituții publice este oferit în mod special pentru bibliotecari, și reprezentanții instituțiilor de cultură și partenerilor acestora, funcționarilor din instituții publice și private, precum și altora ce aspiră la asumarea unui rol eficient în mobilizarea membrilor comunității pentru valorificarea eficientă a oportunităților de dezvoltare a instituțiilor bibliotecare.

Participanții vor descoperi în acest curs noi tehnici și metode ce vor utiliza instrumentele necesare pentru influențarea administrației locale, ba chiar altor potențiali susținători din comunitate în procesul de luare a deciziilor în vederea modernizării bibliotecilor și schimbarea spre bine în comunitate.

Cursul online a fost dezvoltat de către Programul Novateca și este administrat de Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari prin implicarea formatorilor naționali specializați în domeniul advocacy: Mariana Harjevschi, Aliona Manciu, Nadejda Pădure, Natalia Popușoi, Nelly Corobca, Tamara Donici, Maria Furdui care vor asista participanții pe tot parcursul învățării cursului.

Cursul Advocacy pentru biblioteci și instituții publice este livrat pe platforma UDEMY, iar pentru a beneficia de curs, e necesar a se înscrie individual la adresa https://www.udemy.com/mooc-advocacy-novateca/, fie prin intermediul contului personal de Facebook, Gmail sau prin chiar crearea unui cont separat pe această platformă de e-learning:

 

După înscriere, participanții sunt încurajați să transmită un mesaj, pe e-mail la adresa centrulnationalexcelenta@gmail.com, pentru a anunța formatorul care va coordona la nivel regional cursul: Donici Tamara (donicitamara64@gmail.com), Maria Furdui (bpotelenesti@yahoo.com), Nadejda Pădure (nadipadure@yahoo.com), Nelly Corobca (nelicorobca@gmail.com), Mariana Harjevschi (mharjevschi@gmail.com), Aliona Manciu (manciualiona@gmail.com), Natalia Popușoi (natagudumac@gmail.com), Elena Negoiță (elena.negoita2@gmail.com), Lidia Sitaru (sitarulidia@gmail.com).

Cursul Advocacy pentru biblioteci și instituții publice, este livrat de două ori pe an de către Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari și fiecare Centru de Formare Regională din Cahul, Ceadâr Lunga, Orhei, Telenești, Căușeni, Bălți, dar și în funcție de solicitările participanților.

Cele 6 module, includ 35 de lecții, prevăzute pentru a fi parcurse pentru 1 oră și 08 sec.

46493463_300826753865644_5314614810065764352_n

Cursul propune o varietate de: resurse video; exemple;  interviuri; materiale scrise.

Fiecare lecție se va finaliza cu teste online și teme pentru acasă cu resurse suplimentare, care vor verifica competențele acumulate, toate menite să structureze cunoștințele acumulate.

După finalizarea cursului, fiecare participant va primi un Certificat de absolvire din partea platformei Udemy, care semnifică testarea cunoștințelor acumulate.

46510633_1970612653232235_2761802608577347584_n

Pentru testarea competențelor acumulate este responsabil Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari. În acest mod veți finaliza şcolarizarea, iar pasul următor către un loc de muncă profitabil va fi mult mai ușor.

Noii angajați Hasdeu cunosc Conceptele bibliotecii moderne


Astăzi, 25 octombrie 2018, la CNEPB, a fost ținut cursul „Conceptele bibliotecii moderne” pentru noii angajați ai Hasdeului, de către dr. conf. univ. Lidia Kulikovski.

Lidia Kulikovski a prezentat mai multe concepte privind biblioteca modernă: Biblioteca multimedia/polimedia, Biblioteca electronică, Biblioteca digitală, Biblioteca virtuală.

Lidia Kulikovski și-a început prezentarea rememorând momentul când a vizitat biblioteca din Helsinki, acum mulți ani, spunând că experiența aceasta i-a creat senzația că s-ar fi aflat într-un film science fiction. Din păcate, noi nu am ajuns nici astăzi la gradul de dezvoltare a bibliotecilor suedeze sau finlandeze (în ceea ce privește conceptul, dotările, design-ul, resursele), dar tindem spre o continuă dezvoltare și punere în ritm cu lumea de azi. După cum probabil cititorul intuiește, biblioteca modernă, (toate acele concepte pe care le-am enumerat), presupune integrarea tot mai intensă a tehnologiilor în procesul de lucru al bibliotecilor. Avem cataloage electronice, baze de date, servicii de incluziune digitală, suntem, așadar, orientați spre a răspunde necesităților cititorilor, spre a ne adapta preferințelor lor și modului în care funcționează lumea astăzi, altfel riscăm să fim depășiți.

Unora ar putea să le pară un lucru curios, însă, chiar dacă lumea se „tehnologizează” într-un ritm trepidant, bibliotecarul nu va dispărea din biblioteca modernă. Ba chiar, poate, din contra, profesia de bibliotecar va fi una de prestigiu, bibliotecarul fiind o resursă-cheie în bibliotecă, cel care învață/educă utilizatorii, facilitează găsirea informației (lucru extrem de important), asigură comunicarea și integrarea cititorilor în comunitatea bibliotecii. Profesia de bibliotecar se află în Top 10 profesii ale viitorului și aceasta pentru că, așa cum susține viitorologul Thomas Frey, „vine peste noi o epocă verbală”.

Așadar, care sunt tendințele de modernizare a bibliotecilor?

Biblioteca va fi un spațiu comunitar vibrant, un conector comunitar, un centru comunitar. Administrațiile publice locale mizează pe bibliotecă pentru că aceasta poate spori vizibilitatea unor acțiuni sau personalități. Această instituție urmează să dezvolte sentimentul de apartenență comunitară în rândul membrilor ei. Se cunoaște că piramida nevoilor a lui Maslow este depășită, fiind considerată prea reducționistă, pe lângă acele nevoi menționate de Maslow, omul erei actuale simțind nevoia de „transcendență”, așa cum susține Solomon Marcus. Nevoia de „transcendență” se referă la dorința omului de a se depăși pe sine. Bibliotecarul modern, cel al viitorului, va fi un intermediar între utilizator- informație, dar și utilizator- integrare în comunitate, comunicate și interacțiune. Un principiu al Marketingului actual presupune că ceea ce o organizație/firmă/ instuție vinde/oferă sunt nu „produse”, ci „soluții”. Spre exemplu, o firmă nu vinde un palton, ci o soluția la faptul să nu îți fie frig. Așadar, și utilizatorii vor căuta la bibliotecă în viitor soluții.

În ceea ce privește doleanțele bibliotecarilor, aceștia vor instruire, apreciere, recunoaștere personală și profesională, satisfacția muncii.

Participanții au înțeles că o bibliotecă modernă este biblioteca care își modernizează activitatea la toate componentele:  spații, echipamente, resurse, servicii, utilizatori, bibliotecari, parteneri. Exemple pe diferite componente au fost aduse din abundență.

Trainerul, spre bucuria participanților,  a oferit un consistent suport de curs.

Publicul, format din oameni din diverse domenii, cu vastă experiență de lucru, dar recenți intrați în rețeaua Bibliotecii Municipale, a fost impresionat de calitatea conțintului informațional al cursului, de atmosfera creată de Lidia Kulikovski, unde fiecare se simțea liber să intervină și să-și spună părerea. Lidia Kulikovski și-a presărat discursul cu bancuri cu tâlc, cu exemple sau scurte parabole, reușind să mențină, fără întrerupere,  atenția participanților pe tot parcursul trainingului. A fost un curs viu, dinamic, dar și foarte bogat în informație utilă pentru noii intrați în colectivul nostru, aceștia urmând să aplice tot ceea ce au învățat astăzi.

Așadar, ceea ce ne propunem pentru viitor, așa cum am vorbit în cadrul Neconferinței privind Biblioteca relațională, este să creăm o bibliotecă a viitorului, adică o bibliotecă în care se fac relații, se comunică, se învață, educă și distrează, un centru comunitar viu, dinamic în care membrii comunității să aibă sentimentul de apartenență, pentru a ne pregăti de vremurile ce vin, în care se va vorbi mult, în care omul se va întoarce puțin la nevoia sa primordială de a simți că face parte dintr-un grup social. Un pas înainte spre o lume mai unită, de ce nu.

„Și azi Hasdeu e nonformal”: Celebrarea evenimentului


După patru zile în care bibliotecarii Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” au fost antrenați într-o experiență deosebită, aceea de a încerca noi metode de lucru, de a însera noul, ineditul și actualul în activitatea lor, zile în care am renunțat la unele rigori care încorsetează și am lăsat creativitatea și imaginația să se manifeste, am putut observa că Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” deține potențialul, resursele și întreg arsenalul necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale comunității. Suntem capabili de a aborda competent și profesionist educația nonformală, pusă în discuție de Forumul Economic Mondial de la Davos (2017), accentuând abilitățile pe care aceasta le formează, cum ar fi gândirea critică, creativitatea, managementul oamenilor.

Ziua de astăzi, 12 octombrie, a fost dedicată bilanțului săptămânii și menționării tuturor celor care i-au asigurat succesul.

Așa cum ne-am obișnuit în aceste patru zile, nici astăzi nu am renunțat la realizarea unui moment teatral. La începutul evenimentului, bibliotecarii prezenți au fost invitați să participe la un „Muzeu de emoții”. Jumătate dintre ei au pus în scenă statui vii, fiecare statuie reprezentând o emoție, iar ceilalți au „vizitat muzeul”, având rolul de observatori atenți, care să ghicească ce transmite fiecare statuie în parte. S-a creat o atmosferă unică, „vizitatorii” reușind să identifice emoții precum furia, groaza, spaima, pedeapsa și implorarea. A fost un exercițiu inedit, mai ales că, așa cum am spus într-unul dintre articolele noastre, „statuile vii” nu se prea găsesc în țara noastră.

Mai întâi, Lidia Kulikovski, organizatorul principal al evenimentului, a ținut să aducă mulțumiri Administrației pentru că a acceptat tematica „Zilelor Educației Nonformale”, a încurajat desfășurarea acestuia, s-a implicat și a participat. Mulțumiri deosebite i-au fost aduse Elenei Butucel, prezentă la toate cele 4 ateliere ale săptămânii. Îmbucurător este faptul că din cele nouă servicii ale BM, șapte au participat activ (Dezvoltare servicii, Monitorizare și evaluare, Comunicare, Tehnologii informaționale). Menționăm aici implicarea originală a Taisiei Foiu (Memoria Chișinăului)

Lidia Kulikovski a adus mulțumiri gazdei, CNEPB, în persoana Nataliei Țurcanu și Elenei Cebotari, pentru atmosfera creată și asigurarea tuturor condițiilor necesare desfășurării evenimentului.

A urmat gratificarea trainerilor, care au ținut atelierile din cadrul evenimentului, mulțumindu-li-se acestora pentru competența, atitudinea și profesionalismul de care au dat dovadă în abordarea tematicii evenimentului. Datorită acestor oameni-resursă, bibliotecari din aproape toate filialele Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” au reușit să înțeleagă în profunzime conceptul de „nonformal”, să experimenteze „jocul”, să improvizeze și să asimileze metode noi pe care să le integreze în activitatea lor. Este vorba de Diana Ungureanu (șef-oficiu la Filiala „Liviu Rebreanu”) și Oxana Andreev (șef-filială „Adam Mickiewicz”). Pentru contribuții deosebite a fost menționat și cronicarul evenimentului, Elena Taragan (Departamentul Studii și cercetări) pentru operativitatea cu care a asigurat informarea publicului privind desfășurarea evenimentului.

Mulțumiri li s-au adus participanților, nu mai puțin importanți în cadrul acestui eveniment, pentru că au venit cu toate „resursele personale” pentru a primi și a dărui. Ei au fost cei care au dat viață „nonformalului”, cei care au muncit, au învățat și au experimentat împreună improvizația, jocul și divertismentul, punându-și la contribuție întregul talent și întreaga măiestrie. Dintre cei treizeci și șase de bibliotecari participanți la eveniment, îi menționăm pe cei mai „nonformali”: Elena Taragan, Natalia Russeva, Anastasia Moldovanu, Elena Dabija, Angela Borș, Taisia Foiu, Eugenia Butnaru, Ludmila Stoianov, Elena Butucel, Aliona Nosatîi, Liliana Juc, Natalia Țurcanu.

Spiritul nonformalului rămâne la Hasdeu!

 

Experiența jocului de la Berlin la Chișinău


Săptămâna dedicată Educației Nonformale la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” se apropie de final. Continuăm să plasăm accente pe chestiuni privind plusvaloarea pe care o aduce educația nonformală.

Azi, 11 octombrie, am participat la atelierul „Noi metode de educație nonformală (experiența NEXT LIBRARY)”, moderat de Oxana Andreev, șef al Filialei „Adam Mickiewicz”. De această dată, Oxana Andreev ne-a împărtășit, bibliotecarilor prezenți la evenimentul de astăzi, experiența pe care a trăit-o la Berlin, la Conferința „Next Library”. De fapt, atelierul a fost într-o proporție de aproape 90 la sută aplicativ, Oxana Andreev prezentându-ne diverse jocuri și exerciții pe care le-au făcut participanții la conferința de la Berlin. Am făcut inițial un test al creativității, în care ne-am evaluat coeficientul de creativitate, pentru a purcede mai apoi la diverse exerciții care ne-au solicitat această capacitate. Majoritatea exercițiilor le-am realizat în perechi. Spre exemplu,  jocul „Ce urmează?”, în care noi, participanții, a trebuit să gândim în doi, pornind de la un reper, o poveste, completându-ne unul pe celălalt. Oarecum asemănător cu acesta, a urmat jocul „A fost odată”, care, de asemenea,  a presupus ticluirea unei povești. Aceste exerciții sunt benefice pentru dezvoltarea creativității, întrucât îl fac pe participant să gândească și să caute rapid soluții. Un alt joc  a constat în asocierea unor cuvinte, care la prima vedere nu prea au ceva în comun. Din nou, acesta este un mod de a-l face pe participant să gândească în afara cutiei, să facă corelații chiar și acolo unde ele aparent nu există. Astfel, omul deprinde capacități de a identifica soluții și de a depăși situații de criză.

Pentru fiecare participant, fiecare joc a fost o experiență unică și personală. Nu au existat două soluții identice sau vreun răspuns corect la o întrebare, fiecare generând propria sa idee. Aceste jocuri, utilizate în cadrul activităților într-o măsură rezonabilă, contribuie la fortificarea personalității, dezvoltă gândirea și imaginația.

Fiind deja în a patra zi a evenimentului ZEN, ținem să facem observația că fiecare zi din cadrul săptămânii dedicate educației nonformale s-a deosebit de celelalte, organizatorii au îmbinat reușit aspecte teoretice cu cele practice, reușind să informeze, să  exemplifice, să atenționeze, să inspire, să determine bibliotecarii participanți la eveniment să adopte noi metode de lucru cu utilizatorii, să iasă din zona obișnuitului, testatului și neriscantului, pentru a face față ritmului în care evoluează lumea la ora actuală.

Vă așteptăm mâine la finalizarea evenimentului, unde vor fi înmânate certificate tuturor celor care au făcut efortul de a se implica în buna desfășurare a „Zilelor Educației Nonformale” la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”.

Laboratorul experimentelor nonformale la ziua a 3-a


Evenimentul „Zilele Educației Nonformale” (ZEN) ia amploare la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, iar starea noastră de bine și de „zen” se intensifică, pentru că, în această săptămână, ne jucăm mai mult, explorăm lumea prin joc, simțim și trăim jocul. Datorită Atelierelor la care am participat începând cu 8 octombrie, am conștientizat cât de important și benefic poate fi „jocul”, cât de mult place acesta omului, căci este în natura lui să se joace, omul având dintotdeauna și dimensiunea de homo ludens, și am identificat posibilități prin care am putea integra acest element în activitatea bibliotecilor noastre. Jocul este cultural, social, educativ. Prin „joc” putem aborda probleme sociale, transmite mesaje, sensibiliza și atenționa. Așadar, „joc” nu înseamnă facil, copilăresc, neserios sau (doar) distractiv. „Jocul” poate fi o artă, pe care, am putea spune, nu o posedă, la adevărata sa înălțime, oricine.

În ceea ce privește evenimentul de astăzi, tematica abordată a fost aceea a metodelor nonformale ca soluții de dezvoltare comunitară. Moderator al evenimentului a fost Lidia Kulikovski. De data aceasta, am vorbit despre spectrul de posibilități pe care îl avem pentru ca, prin diverse metode educative, să răspundem la nevoile curente ale comunității, să oferim soluții la diverse probleme, să avem un rol în viața comunitară, întrucât Biblioteca educă oameni, poate contribui la incluziunea lor socială, formează capacitate membrilor comunității.

Lidia Kulikovski a trecut în revistă diverse forme de educația nonformală, subliniindu-le pe acelea la care mai avem de lucrat, astfel încât să exploatăm întregul potențial pe care îl avem și toate resursele noastre pentru a contribui la dezvoltarea comunității, profesia de bibliotecar aflându-se în Topul celor 10 profesii necesare umanității. Avem un rol în comunitate, o misiune, pe care ne-o asumăm și vrem să o extindem, căci „dacă vor dispărea bibliotecile, de vină vor fi bibliotecarii indiferenți”. Ei bine, tocmai cu această indiferență încercăm să luptăm prin aceste evenimente pe care le organizăm la biblioteca noastră, vrem să trezim pasiunea, interesul și plăcerea exercitării profesiei în rândul bibliotecarilor, pentru a transmite această pasiune spre comunitatea noastră.

Arta povestirii, Biblioteca vie, Comunicarea relațională, Dans contemporan, Delivering Life, Design Thinking, Dezbatere, Expoziție vie, Jonglerii- toate acestea sunt metode prin care integrăm, adaptăm nonformalul în procesul educațional pe care îl desfășurăm, făcând loc creativității, libertății de gândire și expresie și completând astfel educația care se face în școli și universități.

Publicul la evenimentul de astăzi a fost foarte receptiv, foarte implicat, a adresat întrebări, a identificat soluții. Lidia Kulikovski a creat o adevărată stare de joc în cadrul Atelierului de astăzi, făcându-ne să participăm la diverse exerciții de creativitate, improvizație și schimb de emoții, în care bibliotecarii au dovedid un potențial imens de a crea, de a genera spontan idei, de a pune în scenă diferite situații, de a se imagina în diverse ipostaze, natural și firesc.

Vă așteptăm și mâine la un alt Atelier dedicat educației nonformale. Intrați în joc, simțiți emoția, plăcerea și bucuria acestuia!

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Improvizația în educația nonformală


Astăzi, 9 octombrie 2018, în cadrul Zilelor Educației Nonformale” (ZEN), la CNEPB, s-a ținut Atelierul „Improvizația în educația nonformală”. Moderator al evenimentului a fost Diana Ungureanu, bibliotecar al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”.

Timp de două ore, Diana Ungureanu ne-a purtat printr-o călătorie, împletind extrem de reușit aspecte teoretice cu cele practice, în care am aflat mai multe despre improvizație, care este „un act ce se întâmplă aici și acum”, „un act irepetabil”, am improvizat în cadrul unor jocuri extrem de originale și bine-gândite, ne-am familiarizat cu diverse canale de conectare și de transmitere a informației, am conștientizat cât de importantă este emoția pe care trebuie să o exploatăm în beneficiul propriu, am descuiat câteva dintre „lacătele” pe care de obicei le avem atunci când trebuie să ne manifestăm în public.

De fapt, omul improvizează aproape tot timpul, în dialog cu ceilalți, în acțiunile zilnice, improvizația presupunând spontaneitate, originalitate, emoție și nebunie.

Ce se întâmplă atunci când improvizăm? Mai întâi de toate, stabilim un contact, apoi receptăm un feedback, se creează astfel o combinație între ceea ce e al nostru și ceea ce e primit și se generează fluxul. Există mai multe nivele de conectare: energetic, emoțional și verbal. În ceea ce privește canalele de transmitere a informației, acestea sunt: canalul vizual, auditiv, chinestezic, intelectual.

Rolul improvizației în educația nonformală este acela de a crea atmosferă, o stare de bine și de bucurie. Improvizând, accesăm energii, emoții, experiențe. Emoțiile pot crea cele mai bune jocuri. Improvizația poate genera maximum de plăcere cu minimum de efort. De ce? Pentru că e în firea noastră să improvizăm, e natural și firesc.

Există diverse modalități de improvizare pe care le putem utiliza în bibliotecile noastre: teatru joc de rol; jocul persuasiv; jocul liber; atelier de creație ne-ghidată; brainstorming.

Diana Ungureanu a îmbinat discursul său teoretic din cadrul Atelierului cu jocuri care au avut rolul de a ne face efectiv să improvizăm, aceste jocuri dinamizând atmosferă și făcând ca Atelierul să se desfășoare într-un mod foarte plăcut, după cum au susținut participanții. Spre exemplu, „jocul traducătorului”, în care o persoană vorbește o limbă inexistentă, care constă din tot felul de onomatopee, iar celălalt trebuie să „traducă” ce zice respectivul. Bineînțeles, „traducătorului” îi este solicitată imaginația, capacitatea de a gândi rapid, atenția, concentrarea. Sau jocul asocierii a două cuvinte care nu se „prea pupă”, spre exemplu „Dragostea e ca o lopată”. Ideea jocului este aceea ca participanții să găsească o legătură între acele elemente. Așa cum am spus la lansarea evenimentului, educația prin joc nu este o joacă, „jocul” fiind din timpuri imemoriale o formă de manifestare a energiei creatoare, solicitând și dezvoltând plenar capacități intelectuale.

Mulțumim formatorului Diana Ungureanu pentru experiența unică de care am avut parte în cadrul Atelierului de astăzi. Discursul formatorului a fost unul extrem de competent și bine-documentat, astfel încât, la încheierea Atelierului, am simțit că am crescut un pic în cunoașterea teoretică a termenului de improvizație, dar ne-am îmbogățit și cu metode noi de a aplica improvizația în bibliotecile noastre, pentru a crea acea stare de bine la care utilizatorii noștri și-ar dori să revină.

Această prezentare necesită JavaScript.