„Și azi Hasdeu e nonformal”: Celebrarea evenimentului


După patru zile în care bibliotecarii Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” au fost antrenați într-o experiență deosebită, aceea de a încerca noi metode de lucru, de a însera noul, ineditul și actualul în activitatea lor, zile în care am renunțat la unele rigori care încorsetează și am lăsat creativitatea și imaginația să se manifeste, am putut observa că Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” deține potențialul, resursele și întreg arsenalul necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale comunității. Suntem capabili de a aborda competent și profesionist educația nonformală, pusă în discuție de Forumul Economic Mondial de la Davos (2017), accentuând abilitățile pe care aceasta le formează, cum ar fi gândirea critică, creativitatea, managementul oamenilor.

Ziua de astăzi, 12 octombrie, a fost dedicată bilanțului săptămânii și menționării tuturor celor care i-au asigurat succesul.

Așa cum ne-am obișnuit în aceste patru zile, nici astăzi nu am renunțat la realizarea unui moment teatral. La începutul evenimentului, bibliotecarii prezenți au fost invitați să participe la un „Muzeu de emoții”. Jumătate dintre ei au pus în scenă statui vii, fiecare statuie reprezentând o emoție, iar ceilalți au „vizitat muzeul”, având rolul de observatori atenți, care să ghicească ce transmite fiecare statuie în parte. S-a creat o atmosferă unică, „vizitatorii” reușind să identifice emoții precum furia, groaza, spaima, pedeapsa și implorarea. A fost un exercițiu inedit, mai ales că, așa cum am spus într-unul dintre articolele noastre, „statuile vii” nu se prea găsesc în țara noastră.

Mai întâi, Lidia Kulikovski, organizatorul principal al evenimentului, a ținut să aducă mulțumiri Administrației pentru că a acceptat tematica „Zilelor Educației Nonformale”, a încurajat desfășurarea acestuia, s-a implicat și a participat. Mulțumiri deosebite i-au fost aduse Elenei Butucel, prezentă la toate cele 4 ateliere ale săptămânii. Îmbucurător este faptul că din cele nouă servicii ale BM, șapte au participat activ (Dezvoltare servicii, Monitorizare și evaluare, Comunicare, Tehnologii informaționale). Menționăm aici implicarea originală a Taisiei Foiu (Memoria Chișinăului)

Lidia Kulikovski a adus mulțumiri gazdei, CNEPB, în persoana Nataliei Țurcanu și Elenei Cebotari, pentru atmosfera creată și asigurarea tuturor condițiilor necesare desfășurării evenimentului.

A urmat gratificarea trainerilor, care au ținut atelierile din cadrul evenimentului, mulțumindu-li-se acestora pentru competența, atitudinea și profesionalismul de care au dat dovadă în abordarea tematicii evenimentului. Datorită acestor oameni-resursă, bibliotecari din aproape toate filialele Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” au reușit să înțeleagă în profunzime conceptul de „nonformal”, să experimenteze „jocul”, să improvizeze și să asimileze metode noi pe care să le integreze în activitatea lor. Este vorba de Diana Ungureanu (șef-oficiu la Filiala „Liviu Rebreanu”) și Oxana Andreev (șef-filială „Adam Mickiewicz”). Pentru contribuții deosebite a fost menționat și cronicarul evenimentului, Elena Taragan (Departamentul Studii și cercetări) pentru operativitatea cu care a asigurat informarea publicului privind desfășurarea evenimentului.

Mulțumiri li s-au adus participanților, nu mai puțin importanți în cadrul acestui eveniment, pentru că au venit cu toate „resursele personale” pentru a primi și a dărui. Ei au fost cei care au dat viață „nonformalului”, cei care au muncit, au învățat și au experimentat împreună improvizația, jocul și divertismentul, punându-și la contribuție întregul talent și întreaga măiestrie. Dintre cei treizeci și șase de bibliotecari participanți la eveniment, îi menționăm pe cei mai „nonformali”: Elena Taragan, Natalia Russeva, Anastasia Moldovanu, Elena Dabija, Angela Borș, Taisia Foiu, Eugenia Butnaru, Ludmila Stoianov, Elena Butucel, Aliona Nosatîi, Liliana Juc, Natalia Țurcanu.

Spiritul nonformalului rămâne la Hasdeu!

 

Reclame

Experiența jocului de la Berlin la Chișinău


Săptămâna dedicată Educației Nonformale la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” se apropie de final. Continuăm să plasăm accente pe chestiuni privind plusvaloarea pe care o aduce educația nonformală.

Azi, 11 octombrie, am participat la atelierul „Noi metode de educație nonformală (experiența NEXT LIBRARY)”, moderat de Oxana Andreev, șef al Filialei „Adam Mickiewicz”. De această dată, Oxana Andreev ne-a împărtășit, bibliotecarilor prezenți la evenimentul de astăzi, experiența pe care a trăit-o la Berlin, la Conferința „Next Library”. De fapt, atelierul a fost într-o proporție de aproape 90 la sută aplicativ, Oxana Andreev prezentându-ne diverse jocuri și exerciții pe care le-au făcut participanții la conferința de la Berlin. Am făcut inițial un test al creativității, în care ne-am evaluat coeficientul de creativitate, pentru a purcede mai apoi la diverse exerciții care ne-au solicitat această capacitate. Majoritatea exercițiilor le-am realizat în perechi. Spre exemplu,  jocul „Ce urmează?”, în care noi, participanții, a trebuit să gândim în doi, pornind de la un reper, o poveste, completându-ne unul pe celălalt. Oarecum asemănător cu acesta, a urmat jocul „A fost odată”, care, de asemenea,  a presupus ticluirea unei povești. Aceste exerciții sunt benefice pentru dezvoltarea creativității, întrucât îl fac pe participant să gândească și să caute rapid soluții. Un alt joc  a constat în asocierea unor cuvinte, care la prima vedere nu prea au ceva în comun. Din nou, acesta este un mod de a-l face pe participant să gândească în afara cutiei, să facă corelații chiar și acolo unde ele aparent nu există. Astfel, omul deprinde capacități de a identifica soluții și de a depăși situații de criză.

Pentru fiecare participant, fiecare joc a fost o experiență unică și personală. Nu au existat două soluții identice sau vreun răspuns corect la o întrebare, fiecare generând propria sa idee. Aceste jocuri, utilizate în cadrul activităților într-o măsură rezonabilă, contribuie la fortificarea personalității, dezvoltă gândirea și imaginația.

Fiind deja în a patra zi a evenimentului ZEN, ținem să facem observația că fiecare zi din cadrul săptămânii dedicate educației nonformale s-a deosebit de celelalte, organizatorii au îmbinat reușit aspecte teoretice cu cele practice, reușind să informeze, să  exemplifice, să atenționeze, să inspire, să determine bibliotecarii participanți la eveniment să adopte noi metode de lucru cu utilizatorii, să iasă din zona obișnuitului, testatului și neriscantului, pentru a face față ritmului în care evoluează lumea la ora actuală.

Vă așteptăm mâine la finalizarea evenimentului, unde vor fi înmânate certificate tuturor celor care au făcut efortul de a se implica în buna desfășurare a „Zilelor Educației Nonformale” la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”.

Laboratorul experimentelor nonformale la ziua a 3-a


Evenimentul „Zilele Educației Nonformale” (ZEN) ia amploare la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, iar starea noastră de bine și de „zen” se intensifică, pentru că, în această săptămână, ne jucăm mai mult, explorăm lumea prin joc, simțim și trăim jocul. Datorită Atelierelor la care am participat începând cu 8 octombrie, am conștientizat cât de important și benefic poate fi „jocul”, cât de mult place acesta omului, căci este în natura lui să se joace, omul având dintotdeauna și dimensiunea de homo ludens, și am identificat posibilități prin care am putea integra acest element în activitatea bibliotecilor noastre. Jocul este cultural, social, educativ. Prin „joc” putem aborda probleme sociale, transmite mesaje, sensibiliza și atenționa. Așadar, „joc” nu înseamnă facil, copilăresc, neserios sau (doar) distractiv. „Jocul” poate fi o artă, pe care, am putea spune, nu o posedă, la adevărata sa înălțime, oricine.

În ceea ce privește evenimentul de astăzi, tematica abordată a fost aceea a metodelor nonformale ca soluții de dezvoltare comunitară. Moderator al evenimentului a fost Lidia Kulikovski. De data aceasta, am vorbit despre spectrul de posibilități pe care îl avem pentru ca, prin diverse metode educative, să răspundem la nevoile curente ale comunității, să oferim soluții la diverse probleme, să avem un rol în viața comunitară, întrucât Biblioteca educă oameni, poate contribui la incluziunea lor socială, formează capacitate membrilor comunității.

Lidia Kulikovski a trecut în revistă diverse forme de educația nonformală, subliniindu-le pe acelea la care mai avem de lucrat, astfel încât să exploatăm întregul potențial pe care îl avem și toate resursele noastre pentru a contribui la dezvoltarea comunității, profesia de bibliotecar aflându-se în Topul celor 10 profesii necesare umanității. Avem un rol în comunitate, o misiune, pe care ne-o asumăm și vrem să o extindem, căci „dacă vor dispărea bibliotecile, de vină vor fi bibliotecarii indiferenți”. Ei bine, tocmai cu această indiferență încercăm să luptăm prin aceste evenimente pe care le organizăm la biblioteca noastră, vrem să trezim pasiunea, interesul și plăcerea exercitării profesiei în rândul bibliotecarilor, pentru a transmite această pasiune spre comunitatea noastră.

Arta povestirii, Biblioteca vie, Comunicarea relațională, Dans contemporan, Delivering Life, Design Thinking, Dezbatere, Expoziție vie, Jonglerii- toate acestea sunt metode prin care integrăm, adaptăm nonformalul în procesul educațional pe care îl desfășurăm, făcând loc creativității, libertății de gândire și expresie și completând astfel educația care se face în școli și universități.

Publicul la evenimentul de astăzi a fost foarte receptiv, foarte implicat, a adresat întrebări, a identificat soluții. Lidia Kulikovski a creat o adevărată stare de joc în cadrul Atelierului de astăzi, făcându-ne să participăm la diverse exerciții de creativitate, improvizație și schimb de emoții, în care bibliotecarii au dovedid un potențial imens de a crea, de a genera spontan idei, de a pune în scenă diferite situații, de a se imagina în diverse ipostaze, natural și firesc.

Vă așteptăm și mâine la un alt Atelier dedicat educației nonformale. Intrați în joc, simțiți emoția, plăcerea și bucuria acestuia!

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Improvizația în educația nonformală


Astăzi, 9 octombrie 2018, în cadrul Zilelor Educației Nonformale” (ZEN), la CNEPB, s-a ținut Atelierul „Improvizația în educația nonformală”. Moderator al evenimentului a fost Diana Ungureanu, bibliotecar al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”.

Timp de două ore, Diana Ungureanu ne-a purtat printr-o călătorie, împletind extrem de reușit aspecte teoretice cu cele practice, în care am aflat mai multe despre improvizație, care este „un act ce se întâmplă aici și acum”, „un act irepetabil”, am improvizat în cadrul unor jocuri extrem de originale și bine-gândite, ne-am familiarizat cu diverse canale de conectare și de transmitere a informației, am conștientizat cât de importantă este emoția pe care trebuie să o exploatăm în beneficiul propriu, am descuiat câteva dintre „lacătele” pe care de obicei le avem atunci când trebuie să ne manifestăm în public.

De fapt, omul improvizează aproape tot timpul, în dialog cu ceilalți, în acțiunile zilnice, improvizația presupunând spontaneitate, originalitate, emoție și nebunie.

Ce se întâmplă atunci când improvizăm? Mai întâi de toate, stabilim un contact, apoi receptăm un feedback, se creează astfel o combinație între ceea ce e al nostru și ceea ce e primit și se generează fluxul. Există mai multe nivele de conectare: energetic, emoțional și verbal. În ceea ce privește canalele de transmitere a informației, acestea sunt: canalul vizual, auditiv, chinestezic, intelectual.

Rolul improvizației în educația nonformală este acela de a crea atmosferă, o stare de bine și de bucurie. Improvizând, accesăm energii, emoții, experiențe. Emoțiile pot crea cele mai bune jocuri. Improvizația poate genera maximum de plăcere cu minimum de efort. De ce? Pentru că e în firea noastră să improvizăm, e natural și firesc.

Există diverse modalități de improvizare pe care le putem utiliza în bibliotecile noastre: teatru joc de rol; jocul persuasiv; jocul liber; atelier de creație ne-ghidată; brainstorming.

Diana Ungureanu a îmbinat discursul său teoretic din cadrul Atelierului cu jocuri care au avut rolul de a ne face efectiv să improvizăm, aceste jocuri dinamizând atmosferă și făcând ca Atelierul să se desfășoare într-un mod foarte plăcut, după cum au susținut participanții. Spre exemplu, „jocul traducătorului”, în care o persoană vorbește o limbă inexistentă, care constă din tot felul de onomatopee, iar celălalt trebuie să „traducă” ce zice respectivul. Bineînțeles, „traducătorului” îi este solicitată imaginația, capacitatea de a gândi rapid, atenția, concentrarea. Sau jocul asocierii a două cuvinte care nu se „prea pupă”, spre exemplu „Dragostea e ca o lopată”. Ideea jocului este aceea ca participanții să găsească o legătură între acele elemente. Așa cum am spus la lansarea evenimentului, educația prin joc nu este o joacă, „jocul” fiind din timpuri imemoriale o formă de manifestare a energiei creatoare, solicitând și dezvoltând plenar capacități intelectuale.

Mulțumim formatorului Diana Ungureanu pentru experiența unică de care am avut parte în cadrul Atelierului de astăzi. Discursul formatorului a fost unul extrem de competent și bine-documentat, astfel încât, la încheierea Atelierului, am simțit că am crescut un pic în cunoașterea teoretică a termenului de improvizație, dar ne-am îmbogățit și cu metode noi de a aplica improvizația în bibliotecile noastre, pentru a crea acea stare de bine la care utilizatorii noștri și-ar dori să revină.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Astăzi, la CNEPB, s-a lansat Laboratorul de experimente nonformale Hasdeu!


Astăzi, 8 octombrie 2018, la CNEPB, s-a lansat Evenimentul Zilele Educației Nonformale (ZEN) Hașdeu. Atelierul de lansare a purtat denumirea: Metode nonformale în activitatea bibliotecilor. Acesta a fost moderat de Lidia Kulikovski.

Cu un cuvânt de salut a venit directorul general al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, Mariana Harjevschi, care a precizat că nonformalul înseamnă ludic, jucăuș, degajat, dar nu lipsit de seriozitate. Noua abordare, cea a nonformalului, în activitatea bibliotecii noastre i-a adus bibliotecii succese, a menționat directorul general, apropiind tot mai mult comunitatea de noi și trezindu-i interesul de a se implica și de a participa la evenimentele noastre. Așadar, era și timpul să celebrăm aceste noi metode de lucru, joc și interacțiune, evenimentul ZEN Hașdeu având și scopul de a identifică metode noi, inedite de educație nonformală pe care să le integrăm în activitatea noastră.

Lidia Kulikovski a început Atelierul de astăzi aducând la cunoștință participanților că Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a fost întotdeauna o bibliotecă în activitatea căreia au fost integrate diverse forme de educație nonformală. Aplicăm de mult timp nonformalul, având deja un portofoliu de metode proprii (Biblioteca vie; Expoziție vie; Ne-conferință; Cafenea publică; Teatru de umbre; Ignite; Creative writing ș.a). BM reinventează, redescoperă, adaptează la resursele bibliotecii diverse forme de educație nonformală. Toate acestea au o componentă, cea a învățării.

Moderatorul evenimentului a continuat expunând un scurt istoric a „Animației”- căreia i se atribuie metodele nonformale. Bazele acesteia au fost puse în anii `60, în anii `80 s-au diferențiat două direcții foarte importante: aspectul comercial și cel pedagogic, pentru ca în anii `90 animația să se reinventeze, direcțiile ei diversificându-se. Distingem patru tipuri de animație: – stradală; – socio-culturală; -experimentală; ludică. În Atelierul de astăzi au fost prezentate primele două tipuri, în următorul Atelier urmând a se aborda celelalte două.

Animația stradală include forme diferite de exprimare, se desfășoară într-un spațiu deschis, public, în aer liber și oferă șansa celor din jur să asiste atât timp cât doresc din momentul în care doresc. Printre metodele de animație stradală, se numără: Clovnerii; Statui vii; Teatru de stradă; Teatru invizibil; Flash mob. Toate aceste metode au un puternic caracter participativ și experiențial. Animația stradală nu doar bine-dispune și oferă distracție, ci apropie cultura de oameni, transmite un mesaj, promovează noi forme de creație și artă și creează coeziune socială.

Clovneriile îi fac pe oameni să râdă, fiind o formă de manifestare care este agreată de toate categoriile de vârstă.  În cazul clovneriilor, vestimentația are rolul de a atrage atenția și de a impresiona, clovnii îmbrăcându-se exagerat de viu și colorat.  Statuile vii reprezintă o combinație de abilități de mim și teatru imagine. Cu regret, acestea nu se găsesc la noi, dar pot fi întâlnite în multe din muzeele, teatrele și bulevardele lumii, biblioteci. Aceste statui uimesc prin realismul personajului expus și provoacă imaginația trecătorilor. Este o formă de artă extrem de originală. În ceea ce privește Teatrul stradal, există diverse forme ale acestuia: clasic; mimă, pantomimă; experimental. Teatru stradal este cea mai frecventă, dar și cea mai veche formă de artă în spațiul public. Prin acesta, arta ajunge la cei care nu au acces la ea, în lipsa mijloacelor financiare, publicul nefiiind de regulă anunțat, ci participând la piesă din întâmplare, în mod spontan. Teatrul invizibil este un mod de a face comunitatea să reacționeze și să ia atitudine privind diverse probleme actuale. Acesta este o acțiune care se întâmplă în mijlocul comunității, aparent ca o întâmplare firească, dar care este, de fapt, regizată. Teatrul invizibil are caracter social, educațional și participativ. În ceea ce privește Flash mob-ul, acesta este, mai presus de toate, un instrument social. Flash mob-ul se realizează cu scopul de a transmite un mesaj către societate, de a îi face pe oameni să conștientizeze asupra unei anumite probleme.

În ceea ce privește al doilea tip de animație, animația socio-educativă(culturală), este important a se menționa că: Educația prin joc nu este o joacă. Animația socio-educativă are funcții clar-definite, precum acelea de a motiva, sensibiliza, orienta, integra, de a crea coeziune, conexiune, cooperare. Animația socio-culturală crește gradul de socializare și favorizează comunicarea.

Atelierul de astăzi a fost unul dinamic și plin de informații relevante privind diverse forme de educație nonformală, pe care bibliotecarii le vor putea integra în activitățile lor, aceștia reușind să se convingă că educația nonformală este o formă de învățare care conține atât componenta joc, cât și seriozitate și care facilitează comunicarea și coeziunea între oameni și face experiența învățatului să fie una memorabilă.

Ne revedem mâine, la următorul Atelier „Teatru de improvizație” cu Diana Ungureanu!

Atelierul de inițiere a Zilelor Educației Nonformale


Astăzi, 2 octombrie 2018, la CNEPB, a avut loc Atelierul online de inițiere privind desfășurarea evenimentului ZEN la Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu, care se va desfășura în perioada 8-11 octombrie, organizat de CNEPB și Departamentul Studii și cercetări, susținut de Lidia Kulikovski.

Acest acronim, ZEN, înseamnă Zilele Educației Non-formale. După cum puteți observa, este un acronim original și ingenios, „zen” fiind un termen din religia budistă și fiind asociat cu o stare de concentrare, de iluminare, de bine, de simplu dar nu simplist. Poate coincidența nu este întru totul întâmplătoare, educația non-formală fiind o formă de învățare și dezvoltare care presupune joc, bucurie, plăcere, libertate creatoare și divertisment.

Lidia Kulikovski a început prin a specifica un aspect important privind diferența dintre educația formală și cea non-formală, dacă prima ucide creativitatea, cealaltă are menirea de a o dezvolta. Biblioteca trebuie să completeze educația oferită în școli, aceasta fiind un centru educațional unde tânărul are parte de mai multă libertate, mai mult spațiu de joc și creație. Astăzi, nu mai este atât de actuală piramida nevoilor lui Maslow, care a stat la baza Managementului instituțional cu o sută de ani în urmă. Omul de astăzi nu mai poate fi limitat la nevoi fizice și de apartenență, el vrea să se implice, să pună întrebări, să-și susțină punctul de vedere, să se joace. Astfel, și biblioteca trebuie să renunțe la metode tradiționale și bibliotecari tradiționali, care nu întrețin un dialog cu cititorul, făcându-se responsabili într-o mare parte pentru faptul că astăzi multă lume nu mai utilizează biblioteca. Educația non-formală implică crearea de relații, interacțiune și dinamism, învățarea fără stres, presiune și constrângeri, generând o atmosferă prietenoasă în care fiecare să se simtă liber să se manifeste. Evenimentul ZEN se realizează cu scopul ca bibliotecarii, prin exersare, să învețe și să aplice metode noi de educație non-formală, pentru ca astfel să creăm o cultură a nonformalului la biblioteca noastră. Așadar, educația nonformală presupune schimbare, diversificare, inovare, inserție de nou în activitatea noastră. Prin aceasta, dezvoltăm în rândul utilizatorilor empatie, abilități de integrare în societate, atitudine pozitivă și acele calități necesare pentru a pregăti copiii pentru un viitor imprevizibil. Educația nonformală dezvoltă potențialul creativ al tânărului și capacitatea acestuia de a se descurca în situații deificile, formează abilități de a se descurca în viață atât tinerilor, cât și adulților.

Amintim aici că educația nonformală  este o modalitate mai eficientă de explorare a intereselor umane, diversificarea tipurilor de activități pe care oamenii le preferă, implicarea unor parteneri sociali susținând biblioteca în inițierea unor astfel de activități. Lidia Kulikovschi a convins ascultătorii atelierului că educația nonformală este un proces foarte flexibil, care poate fi pliat pe orice nevoie umană.

În cadrul Atelierului online de inițiere, Lidia Kulikovski a informat publicul privind agenda evenimentului ZEN. A prezentat metode de nonformal deja utilizate pe larg în bibliotecile din rețeaua Novateca, exemplu de excelență fiind evenimentul „Biblioteca Altfel” din 23 septembrie, la care au participat majoritatea participanților la Atelierul de inițiere ZEN.

Începând cu 8 octombrie, timp de patru zile, la CNEPB, se vor desfășura ateliere, tematica cărora va fi educația nonformală: improvizație, activități out-door, metode de educație nonformală pentru dezvoltarea comunitară, practici ale bibliotecilor de peste hotare.  Se vor produce formatori recunoscuți ca Diana Ungureanu (Biblioteca „Liviu Rebreanu”) Oxana Andreev (Biblioteca „Adam Mickiewicz”) , Lidia Kulikovski  (Departamentul Studii și cercetări, BM).

Încurajăm prezența la ZEN a tuturor celor interesați să învețe noi metode de educație nonformală pe care să le aplice în bibliotecile lor, contribuind astfel în a le face pe acestea mai atractive pentru utilizatori, mai dinamice, mai inovatoare și mai adaptate la necesitățile timpului.

Menționăm că la atelier au participat 46 de bibliotecari formatori care au manifestat interes pentru tematică și dorința de a învăța, de a adapta noi metode nonformale și a le aplica în procesul educațională cu cititorii.

Specificăm că toți bibliotecarii care vor participa la orice eveniment-atelier din cadrul ZEN vor obține Certificate BM, CNEPB, ABRM. Nu ratați ocazia de a învăța!

Această prezentare necesită JavaScript.

Lansarea cursului online Advocacy (MOOC)


Centrul Național de Excelență pentru Bibliotecari din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” împreună cu Programul Național Novateca lansează pe 28 septembrie, 2018, ora 10:00 cursul online Advocacy (MOOC) pe platforma Udemy. La eveniment participanții vor cunoaște atât conținutul, cât modul de utilizare și livrare a cursului de Advocacy pentru bibliotecari. Acces la eveniment prin invitație.

Vizita de formare profesională la Biblioteca Metropolitană București


În perioada 22-29 iulie 2018, 40 de bibliotecari de la Biblioteca Municipală  „B.P. Hasdeu” din Chișinău au fost parte a unui program de formare profesională la Biblioteca Metropolitană București.

Vizita de lucru a bibliotecarilor la București s-a desfășurat în cadrul proiectului „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”, eveniment raliat șirului de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri și susținut de mai mulți parteneri. Este vorba de  Primăria Municipiului București, Institutul „Eudoxiu  Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Biblioteca Națională a României, Asociația BASAR, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Palatul Șuțu, București City Tour, Regia Autonomă de Transport București și Clubul Sportiv Municipal București ș.a.

Chiar din prima zi a avut loc un dialog plin de conținut între profesioniștii în domeniu de pe ambele maluri ale Prutului, urmat de sesiuni profesionale susținute de către bibliotecarii de la Biblioteca Metropolitană București, precum și de reprezentanți ai partenerilor Bibliotecii Metropolitane, au făcut cunoștință cu rețeaua Bibliotecii Metropolitane București, au aflat despre serviciile și programele oferite utilizatorilor din București.

În aceeași ordine de idei, și reprezentanții BM „B.P. Hasdeu”, în frunte cu  Mariana Harjevschi, director general au prezentat Biblioteca Municipală  „B.P. Hasdeu”, programele și serviciile pentru comunitatea chișinăuiană. Ana Ostasevschi, șef oficiu la Biblioteca „Ovidius” a relatat despre serviciul și ce învață copiii în cadrul atelierului  „StoryJumper”. Liliana Juc, șef la Filiala „Târgovişte” a împărtășit experiența despre gama de servicii și programe, precum: „Micii Europeni”, „Meșterița”, teatrul de păpuși „Bibliopicii”, „Să re-auzim povestea”. Maria Burcovschii, bibliotecar – principal la Filiala „Targu-Mureș” a povestit despre serviciile și programele „Ora TV”, „iCAN – pentru o carieră de succes”. Taisia Foiu, șef secție „Memoria Chișinăului” a relat despre proiectul „BiblioTur – descoperim Chişinăul altfel”, unde bibliotecarii – ghizi ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” oferă tururi ghidate prin Chișinău, oferă informații și prezintă curiozități din istoria și viața contemporană a capitalei. Aliona Nosatîi, șef la Filiala „Nicolae Titulescu” a prezentat serviciul „Bibliocroitorașul” și a venit cu mai multe obiecte confecționate de copii și bibliotecari, ce au fost oferite cadou bibliotecarilor de la Biblioteca Metropolitană București.

La sesiunea „Construim Biblioteca”, coordonată de Alex Axinte de la Asociația BASAR bibliotecarii au fost provocați de a găsi soluții pentru amenajarea bibliotecilor și regândirea utilă a acestora, pentru a fi mai vizibile și atractive.

O surpriză pentru bibliotecarii din Moldova a fost târgul de carte organizat de 16 edituri din România, la care au făcut cunoștință cu noile apariții editoriale, au identificat noi titluri interesante, au stabilit contacte și schimb de adrese.

În cadrul sesiunii „Biblioteca Transformă”, coordonată de Ioana Crihană, director executiv al ANBPR și Claudia Șerbănuță, formator ANBPR au fost identificate mesaje de promovare a bibliotecii și a serviciilor moderne în Campania Națională de sensibilizare și promovare a bibliotecilor.

De asemenea, delegația din Republica Moldova a vizitat mai multe filiale ale Bibliotecii Metropolitane, dar și diverse instituții culturale și locuri remarcabile din capitala României: Parlamentul României, Biblioteca Națională a României, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Municipiului București și cimitirul Bellu.  Au admirat cu interes muzeele, bisericile, parcurile, arhitectura, locurile istorice și culturale ale Bucureștilor, numit de toți vizitatorii „micul Paris”.

Dna Zvetlana Preoteasa, director general al Bibliotecii Metropolitane București în sesiunea de deschidere a menționat, că programul de formare pentru bibliotecarii de la  BM „B.P. Hasdeu” și donația de 20 000 u.b. precum și alte activități, face parte din Protocolul de Cooperare semnat dintre  Primăria Municipiului Chișinău și Primăria Municipiului București.

Președintele Asociației Bibliotecarilor din R. Moldova, dna Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a menționat  la întâlnirea cu partenerii de proiect, că pe parcursul acestor zile, bibliotecarii de la Chișinău au luat cunoștință de rețeaua de biblioteci publice, de gama de servicii care promovează lectura și învățătura pe parcursul vieții la Biblioteca Metropolitană București: „bineînțeles, noi, bibliotecarii de la Chișinău suntem recunoscători pentru acest gest. Centenarul Unirii este un moment istoric și trebuie să arătăm acest respect pe care îl purtăm generațiilor premergătoare, dar, totodată să investim în viitorul nostru.  Iar această colaborare este și un exemplu care ne susține în acest demers. Ne dorim ca și  bibliotecarii din București, din rețeaua Bibliotecii Metropolitane să ajungă  la Chișinău, astfel  încât să ne apropiem mai mult în relațiile noastre de cooperare”.

Dna Ioana Crihană, director executiv al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România a afirmat la sesiunea „Biblioteca Transformă”, că acest program de formare este un  prilej de schimb de experiență și a subliniat că „relațiile dintre asociațiile noastre sunt foarte apropiate de multe decenii. Acest proiect este o ocazie să identificăm  noi oportunități de colaborare dintre asociațiile noastre. Ne regăsim întotdeauna cu idei,  inițiative, pe care dorim să le dezvoltăm în continuare”.

Pe această cale aducem sincere mulțumiri colegilor de la Biblioteca Metropolitană București în frunte cu dna Zvetlana Preoteasa, director general al BMB, dlui Aurelian Bădulescu, viceprimar general al Municipiului București și tuturor partenerilor din România pentru  ospitalitate și deschidere, conlucrare, colaborare, colegialitate, prietenie, zâmbete și emoții de neuitat.