Noii angajați Hasdeu cunosc Conceptele bibliotecii moderne


Astăzi, 25 octombrie 2018, la CNEPB, a fost ținut cursul „Conceptele bibliotecii moderne” pentru noii angajați ai Hasdeului, de către dr. conf. univ. Lidia Kulikovski.

Lidia Kulikovski a prezentat mai multe concepte privind biblioteca modernă: Biblioteca multimedia/polimedia, Biblioteca electronică, Biblioteca digitală, Biblioteca virtuală.

Lidia Kulikovski și-a început prezentarea rememorând momentul când a vizitat biblioteca din Helsinki, acum mulți ani, spunând că experiența aceasta i-a creat senzația că s-ar fi aflat într-un film science fiction. Din păcate, noi nu am ajuns nici astăzi la gradul de dezvoltare a bibliotecilor suedeze sau finlandeze (în ceea ce privește conceptul, dotările, design-ul, resursele), dar tindem spre o continuă dezvoltare și punere în ritm cu lumea de azi. După cum probabil cititorul intuiește, biblioteca modernă, (toate acele concepte pe care le-am enumerat), presupune integrarea tot mai intensă a tehnologiilor în procesul de lucru al bibliotecilor. Avem cataloage electronice, baze de date, servicii de incluziune digitală, suntem, așadar, orientați spre a răspunde necesităților cititorilor, spre a ne adapta preferințelor lor și modului în care funcționează lumea astăzi, altfel riscăm să fim depășiți.

Unora ar putea să le pară un lucru curios, însă, chiar dacă lumea se „tehnologizează” într-un ritm trepidant, bibliotecarul nu va dispărea din biblioteca modernă. Ba chiar, poate, din contra, profesia de bibliotecar va fi una de prestigiu, bibliotecarul fiind o resursă-cheie în bibliotecă, cel care învață/educă utilizatorii, facilitează găsirea informației (lucru extrem de important), asigură comunicarea și integrarea cititorilor în comunitatea bibliotecii. Profesia de bibliotecar se află în Top 10 profesii ale viitorului și aceasta pentru că, așa cum susține viitorologul Thomas Frey, „vine peste noi o epocă verbală”.

Așadar, care sunt tendințele de modernizare a bibliotecilor?

Biblioteca va fi un spațiu comunitar vibrant, un conector comunitar, un centru comunitar. Administrațiile publice locale mizează pe bibliotecă pentru că aceasta poate spori vizibilitatea unor acțiuni sau personalități. Această instituție urmează să dezvolte sentimentul de apartenență comunitară în rândul membrilor ei. Se cunoaște că piramida nevoilor a lui Maslow este depășită, fiind considerată prea reducționistă, pe lângă acele nevoi menționate de Maslow, omul erei actuale simțind nevoia de „transcendență”, așa cum susține Solomon Marcus. Nevoia de „transcendență” se referă la dorința omului de a se depăși pe sine. Bibliotecarul modern, cel al viitorului, va fi un intermediar între utilizator- informație, dar și utilizator- integrare în comunitate, comunicate și interacțiune. Un principiu al Marketingului actual presupune că ceea ce o organizație/firmă/ instuție vinde/oferă sunt nu „produse”, ci „soluții”. Spre exemplu, o firmă nu vinde un palton, ci o soluția la faptul să nu îți fie frig. Așadar, și utilizatorii vor căuta la bibliotecă în viitor soluții.

În ceea ce privește doleanțele bibliotecarilor, aceștia vor instruire, apreciere, recunoaștere personală și profesională, satisfacția muncii.

Participanții au înțeles că o bibliotecă modernă este biblioteca care își modernizează activitatea la toate componentele:  spații, echipamente, resurse, servicii, utilizatori, bibliotecari, parteneri. Exemple pe diferite componente au fost aduse din abundență.

Trainerul, spre bucuria participanților,  a oferit un consistent suport de curs.

Publicul, format din oameni din diverse domenii, cu vastă experiență de lucru, dar recenți intrați în rețeaua Bibliotecii Municipale, a fost impresionat de calitatea conțintului informațional al cursului, de atmosfera creată de Lidia Kulikovski, unde fiecare se simțea liber să intervină și să-și spună părerea. Lidia Kulikovski și-a presărat discursul cu bancuri cu tâlc, cu exemple sau scurte parabole, reușind să mențină, fără întrerupere,  atenția participanților pe tot parcursul trainingului. A fost un curs viu, dinamic, dar și foarte bogat în informație utilă pentru noii intrați în colectivul nostru, aceștia urmând să aplice tot ceea ce au învățat astăzi.

Așadar, ceea ce ne propunem pentru viitor, așa cum am vorbit în cadrul Neconferinței privind Biblioteca relațională, este să creăm o bibliotecă a viitorului, adică o bibliotecă în care se fac relații, se comunică, se învață, educă și distrează, un centru comunitar viu, dinamic în care membrii comunității să aibă sentimentul de apartenență, pentru a ne pregăti de vremurile ce vin, în care se va vorbi mult, în care omul se va întoarce puțin la nevoia sa primordială de a simți că face parte dintr-un grup social. Un pas înainte spre o lume mai unită, de ce nu.

Reclame

„Și azi Hasdeu e nonformal”: Celebrarea evenimentului


După patru zile în care bibliotecarii Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” au fost antrenați într-o experiență deosebită, aceea de a încerca noi metode de lucru, de a însera noul, ineditul și actualul în activitatea lor, zile în care am renunțat la unele rigori care încorsetează și am lăsat creativitatea și imaginația să se manifeste, am putut observa că Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” deține potențialul, resursele și întreg arsenalul necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale comunității. Suntem capabili de a aborda competent și profesionist educația nonformală, pusă în discuție de Forumul Economic Mondial de la Davos (2017), accentuând abilitățile pe care aceasta le formează, cum ar fi gândirea critică, creativitatea, managementul oamenilor.

Ziua de astăzi, 12 octombrie, a fost dedicată bilanțului săptămânii și menționării tuturor celor care i-au asigurat succesul.

Așa cum ne-am obișnuit în aceste patru zile, nici astăzi nu am renunțat la realizarea unui moment teatral. La începutul evenimentului, bibliotecarii prezenți au fost invitați să participe la un „Muzeu de emoții”. Jumătate dintre ei au pus în scenă statui vii, fiecare statuie reprezentând o emoție, iar ceilalți au „vizitat muzeul”, având rolul de observatori atenți, care să ghicească ce transmite fiecare statuie în parte. S-a creat o atmosferă unică, „vizitatorii” reușind să identifice emoții precum furia, groaza, spaima, pedeapsa și implorarea. A fost un exercițiu inedit, mai ales că, așa cum am spus într-unul dintre articolele noastre, „statuile vii” nu se prea găsesc în țara noastră.

Mai întâi, Lidia Kulikovski, organizatorul principal al evenimentului, a ținut să aducă mulțumiri Administrației pentru că a acceptat tematica „Zilelor Educației Nonformale”, a încurajat desfășurarea acestuia, s-a implicat și a participat. Mulțumiri deosebite i-au fost aduse Elenei Butucel, prezentă la toate cele 4 ateliere ale săptămânii. Îmbucurător este faptul că din cele nouă servicii ale BM, șapte au participat activ (Dezvoltare servicii, Monitorizare și evaluare, Comunicare, Tehnologii informaționale). Menționăm aici implicarea originală a Taisiei Foiu (Memoria Chișinăului)

Lidia Kulikovski a adus mulțumiri gazdei, CNEPB, în persoana Nataliei Țurcanu și Elenei Cebotari, pentru atmosfera creată și asigurarea tuturor condițiilor necesare desfășurării evenimentului.

A urmat gratificarea trainerilor, care au ținut atelierile din cadrul evenimentului, mulțumindu-li-se acestora pentru competența, atitudinea și profesionalismul de care au dat dovadă în abordarea tematicii evenimentului. Datorită acestor oameni-resursă, bibliotecari din aproape toate filialele Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” au reușit să înțeleagă în profunzime conceptul de „nonformal”, să experimenteze „jocul”, să improvizeze și să asimileze metode noi pe care să le integreze în activitatea lor. Este vorba de Diana Ungureanu (șef-oficiu la Filiala „Liviu Rebreanu”) și Oxana Andreev (șef-filială „Adam Mickiewicz”). Pentru contribuții deosebite a fost menționat și cronicarul evenimentului, Elena Taragan (Departamentul Studii și cercetări) pentru operativitatea cu care a asigurat informarea publicului privind desfășurarea evenimentului.

Mulțumiri li s-au adus participanților, nu mai puțin importanți în cadrul acestui eveniment, pentru că au venit cu toate „resursele personale” pentru a primi și a dărui. Ei au fost cei care au dat viață „nonformalului”, cei care au muncit, au învățat și au experimentat împreună improvizația, jocul și divertismentul, punându-și la contribuție întregul talent și întreaga măiestrie. Dintre cei treizeci și șase de bibliotecari participanți la eveniment, îi menționăm pe cei mai „nonformali”: Elena Taragan, Natalia Russeva, Anastasia Moldovanu, Elena Dabija, Angela Borș, Taisia Foiu, Eugenia Butnaru, Ludmila Stoianov, Elena Butucel, Aliona Nosatîi, Liliana Juc, Natalia Țurcanu.

Spiritul nonformalului rămâne la Hasdeu!

 

Experiența jocului de la Berlin la Chișinău


Săptămâna dedicată Educației Nonformale la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” se apropie de final. Continuăm să plasăm accente pe chestiuni privind plusvaloarea pe care o aduce educația nonformală.

Azi, 11 octombrie, am participat la atelierul „Noi metode de educație nonformală (experiența NEXT LIBRARY)”, moderat de Oxana Andreev, șef al Filialei „Adam Mickiewicz”. De această dată, Oxana Andreev ne-a împărtășit, bibliotecarilor prezenți la evenimentul de astăzi, experiența pe care a trăit-o la Berlin, la Conferința „Next Library”. De fapt, atelierul a fost într-o proporție de aproape 90 la sută aplicativ, Oxana Andreev prezentându-ne diverse jocuri și exerciții pe care le-au făcut participanții la conferința de la Berlin. Am făcut inițial un test al creativității, în care ne-am evaluat coeficientul de creativitate, pentru a purcede mai apoi la diverse exerciții care ne-au solicitat această capacitate. Majoritatea exercițiilor le-am realizat în perechi. Spre exemplu,  jocul „Ce urmează?”, în care noi, participanții, a trebuit să gândim în doi, pornind de la un reper, o poveste, completându-ne unul pe celălalt. Oarecum asemănător cu acesta, a urmat jocul „A fost odată”, care, de asemenea,  a presupus ticluirea unei povești. Aceste exerciții sunt benefice pentru dezvoltarea creativității, întrucât îl fac pe participant să gândească și să caute rapid soluții. Un alt joc  a constat în asocierea unor cuvinte, care la prima vedere nu prea au ceva în comun. Din nou, acesta este un mod de a-l face pe participant să gândească în afara cutiei, să facă corelații chiar și acolo unde ele aparent nu există. Astfel, omul deprinde capacități de a identifica soluții și de a depăși situații de criză.

Pentru fiecare participant, fiecare joc a fost o experiență unică și personală. Nu au existat două soluții identice sau vreun răspuns corect la o întrebare, fiecare generând propria sa idee. Aceste jocuri, utilizate în cadrul activităților într-o măsură rezonabilă, contribuie la fortificarea personalității, dezvoltă gândirea și imaginația.

Fiind deja în a patra zi a evenimentului ZEN, ținem să facem observația că fiecare zi din cadrul săptămânii dedicate educației nonformale s-a deosebit de celelalte, organizatorii au îmbinat reușit aspecte teoretice cu cele practice, reușind să informeze, să  exemplifice, să atenționeze, să inspire, să determine bibliotecarii participanți la eveniment să adopte noi metode de lucru cu utilizatorii, să iasă din zona obișnuitului, testatului și neriscantului, pentru a face față ritmului în care evoluează lumea la ora actuală.

Vă așteptăm mâine la finalizarea evenimentului, unde vor fi înmânate certificate tuturor celor care au făcut efortul de a se implica în buna desfășurare a „Zilelor Educației Nonformale” la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”.

Laboratorul experimentelor nonformale la ziua a 3-a


Evenimentul „Zilele Educației Nonformale” (ZEN) ia amploare la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, iar starea noastră de bine și de „zen” se intensifică, pentru că, în această săptămână, ne jucăm mai mult, explorăm lumea prin joc, simțim și trăim jocul. Datorită Atelierelor la care am participat începând cu 8 octombrie, am conștientizat cât de important și benefic poate fi „jocul”, cât de mult place acesta omului, căci este în natura lui să se joace, omul având dintotdeauna și dimensiunea de homo ludens, și am identificat posibilități prin care am putea integra acest element în activitatea bibliotecilor noastre. Jocul este cultural, social, educativ. Prin „joc” putem aborda probleme sociale, transmite mesaje, sensibiliza și atenționa. Așadar, „joc” nu înseamnă facil, copilăresc, neserios sau (doar) distractiv. „Jocul” poate fi o artă, pe care, am putea spune, nu o posedă, la adevărata sa înălțime, oricine.

În ceea ce privește evenimentul de astăzi, tematica abordată a fost aceea a metodelor nonformale ca soluții de dezvoltare comunitară. Moderator al evenimentului a fost Lidia Kulikovski. De data aceasta, am vorbit despre spectrul de posibilități pe care îl avem pentru ca, prin diverse metode educative, să răspundem la nevoile curente ale comunității, să oferim soluții la diverse probleme, să avem un rol în viața comunitară, întrucât Biblioteca educă oameni, poate contribui la incluziunea lor socială, formează capacitate membrilor comunității.

Lidia Kulikovski a trecut în revistă diverse forme de educația nonformală, subliniindu-le pe acelea la care mai avem de lucrat, astfel încât să exploatăm întregul potențial pe care îl avem și toate resursele noastre pentru a contribui la dezvoltarea comunității, profesia de bibliotecar aflându-se în Topul celor 10 profesii necesare umanității. Avem un rol în comunitate, o misiune, pe care ne-o asumăm și vrem să o extindem, căci „dacă vor dispărea bibliotecile, de vină vor fi bibliotecarii indiferenți”. Ei bine, tocmai cu această indiferență încercăm să luptăm prin aceste evenimente pe care le organizăm la biblioteca noastră, vrem să trezim pasiunea, interesul și plăcerea exercitării profesiei în rândul bibliotecarilor, pentru a transmite această pasiune spre comunitatea noastră.

Arta povestirii, Biblioteca vie, Comunicarea relațională, Dans contemporan, Delivering Life, Design Thinking, Dezbatere, Expoziție vie, Jonglerii- toate acestea sunt metode prin care integrăm, adaptăm nonformalul în procesul educațional pe care îl desfășurăm, făcând loc creativității, libertății de gândire și expresie și completând astfel educația care se face în școli și universități.

Publicul la evenimentul de astăzi a fost foarte receptiv, foarte implicat, a adresat întrebări, a identificat soluții. Lidia Kulikovski a creat o adevărată stare de joc în cadrul Atelierului de astăzi, făcându-ne să participăm la diverse exerciții de creativitate, improvizație și schimb de emoții, în care bibliotecarii au dovedid un potențial imens de a crea, de a genera spontan idei, de a pune în scenă diferite situații, de a se imagina în diverse ipostaze, natural și firesc.

Vă așteptăm și mâine la un alt Atelier dedicat educației nonformale. Intrați în joc, simțiți emoția, plăcerea și bucuria acestuia!

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Astăzi, la CNEPB, s-a lansat Laboratorul de experimente nonformale Hasdeu!


Astăzi, 8 octombrie 2018, la CNEPB, s-a lansat Evenimentul Zilele Educației Nonformale (ZEN) Hașdeu. Atelierul de lansare a purtat denumirea: Metode nonformale în activitatea bibliotecilor. Acesta a fost moderat de Lidia Kulikovski.

Cu un cuvânt de salut a venit directorul general al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, Mariana Harjevschi, care a precizat că nonformalul înseamnă ludic, jucăuș, degajat, dar nu lipsit de seriozitate. Noua abordare, cea a nonformalului, în activitatea bibliotecii noastre i-a adus bibliotecii succese, a menționat directorul general, apropiind tot mai mult comunitatea de noi și trezindu-i interesul de a se implica și de a participa la evenimentele noastre. Așadar, era și timpul să celebrăm aceste noi metode de lucru, joc și interacțiune, evenimentul ZEN Hașdeu având și scopul de a identifică metode noi, inedite de educație nonformală pe care să le integrăm în activitatea noastră.

Lidia Kulikovski a început Atelierul de astăzi aducând la cunoștință participanților că Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a fost întotdeauna o bibliotecă în activitatea căreia au fost integrate diverse forme de educație nonformală. Aplicăm de mult timp nonformalul, având deja un portofoliu de metode proprii (Biblioteca vie; Expoziție vie; Ne-conferință; Cafenea publică; Teatru de umbre; Ignite; Creative writing ș.a). BM reinventează, redescoperă, adaptează la resursele bibliotecii diverse forme de educație nonformală. Toate acestea au o componentă, cea a învățării.

Moderatorul evenimentului a continuat expunând un scurt istoric a „Animației”- căreia i se atribuie metodele nonformale. Bazele acesteia au fost puse în anii `60, în anii `80 s-au diferențiat două direcții foarte importante: aspectul comercial și cel pedagogic, pentru ca în anii `90 animația să se reinventeze, direcțiile ei diversificându-se. Distingem patru tipuri de animație: – stradală; – socio-culturală; -experimentală; ludică. În Atelierul de astăzi au fost prezentate primele două tipuri, în următorul Atelier urmând a se aborda celelalte două.

Animația stradală include forme diferite de exprimare, se desfășoară într-un spațiu deschis, public, în aer liber și oferă șansa celor din jur să asiste atât timp cât doresc din momentul în care doresc. Printre metodele de animație stradală, se numără: Clovnerii; Statui vii; Teatru de stradă; Teatru invizibil; Flash mob. Toate aceste metode au un puternic caracter participativ și experiențial. Animația stradală nu doar bine-dispune și oferă distracție, ci apropie cultura de oameni, transmite un mesaj, promovează noi forme de creație și artă și creează coeziune socială.

Clovneriile îi fac pe oameni să râdă, fiind o formă de manifestare care este agreată de toate categoriile de vârstă.  În cazul clovneriilor, vestimentația are rolul de a atrage atenția și de a impresiona, clovnii îmbrăcându-se exagerat de viu și colorat.  Statuile vii reprezintă o combinație de abilități de mim și teatru imagine. Cu regret, acestea nu se găsesc la noi, dar pot fi întâlnite în multe din muzeele, teatrele și bulevardele lumii, biblioteci. Aceste statui uimesc prin realismul personajului expus și provoacă imaginația trecătorilor. Este o formă de artă extrem de originală. În ceea ce privește Teatrul stradal, există diverse forme ale acestuia: clasic; mimă, pantomimă; experimental. Teatru stradal este cea mai frecventă, dar și cea mai veche formă de artă în spațiul public. Prin acesta, arta ajunge la cei care nu au acces la ea, în lipsa mijloacelor financiare, publicul nefiiind de regulă anunțat, ci participând la piesă din întâmplare, în mod spontan. Teatrul invizibil este un mod de a face comunitatea să reacționeze și să ia atitudine privind diverse probleme actuale. Acesta este o acțiune care se întâmplă în mijlocul comunității, aparent ca o întâmplare firească, dar care este, de fapt, regizată. Teatrul invizibil are caracter social, educațional și participativ. În ceea ce privește Flash mob-ul, acesta este, mai presus de toate, un instrument social. Flash mob-ul se realizează cu scopul de a transmite un mesaj către societate, de a îi face pe oameni să conștientizeze asupra unei anumite probleme.

În ceea ce privește al doilea tip de animație, animația socio-educativă(culturală), este important a se menționa că: Educația prin joc nu este o joacă. Animația socio-educativă are funcții clar-definite, precum acelea de a motiva, sensibiliza, orienta, integra, de a crea coeziune, conexiune, cooperare. Animația socio-culturală crește gradul de socializare și favorizează comunicarea.

Atelierul de astăzi a fost unul dinamic și plin de informații relevante privind diverse forme de educație nonformală, pe care bibliotecarii le vor putea integra în activitățile lor, aceștia reușind să se convingă că educația nonformală este o formă de învățare care conține atât componenta joc, cât și seriozitate și care facilitează comunicarea și coeziunea între oameni și face experiența învățatului să fie una memorabilă.

Ne revedem mâine, la următorul Atelier „Teatru de improvizație” cu Diana Ungureanu!

Vizita de formare profesională la Biblioteca Metropolitană București


În perioada 22-29 iulie 2018, 40 de bibliotecari de la Biblioteca Municipală  „B.P. Hasdeu” din Chișinău au fost parte a unui program de formare profesională la Biblioteca Metropolitană București.

Vizita de lucru a bibliotecarilor la București s-a desfășurat în cadrul proiectului „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”, eveniment raliat șirului de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri și susținut de mai mulți parteneri. Este vorba de  Primăria Municipiului București, Institutul „Eudoxiu  Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Biblioteca Națională a României, Asociația BASAR, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Palatul Șuțu, București City Tour, Regia Autonomă de Transport București și Clubul Sportiv Municipal București ș.a.

Chiar din prima zi a avut loc un dialog plin de conținut între profesioniștii în domeniu de pe ambele maluri ale Prutului, urmat de sesiuni profesionale susținute de către bibliotecarii de la Biblioteca Metropolitană București, precum și de reprezentanți ai partenerilor Bibliotecii Metropolitane, au făcut cunoștință cu rețeaua Bibliotecii Metropolitane București, au aflat despre serviciile și programele oferite utilizatorilor din București.

În aceeași ordine de idei, și reprezentanții BM „B.P. Hasdeu”, în frunte cu  Mariana Harjevschi, director general au prezentat Biblioteca Municipală  „B.P. Hasdeu”, programele și serviciile pentru comunitatea chișinăuiană. Ana Ostasevschi, șef oficiu la Biblioteca „Ovidius” a relatat despre serviciul și ce învață copiii în cadrul atelierului  „StoryJumper”. Liliana Juc, șef la Filiala „Târgovişte” a împărtășit experiența despre gama de servicii și programe, precum: „Micii Europeni”, „Meșterița”, teatrul de păpuși „Bibliopicii”, „Să re-auzim povestea”. Maria Burcovschii, bibliotecar – principal la Filiala „Targu-Mureș” a povestit despre serviciile și programele „Ora TV”, „iCAN – pentru o carieră de succes”. Taisia Foiu, șef secție „Memoria Chișinăului” a relat despre proiectul „BiblioTur – descoperim Chişinăul altfel”, unde bibliotecarii – ghizi ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” oferă tururi ghidate prin Chișinău, oferă informații și prezintă curiozități din istoria și viața contemporană a capitalei. Aliona Nosatîi, șef la Filiala „Nicolae Titulescu” a prezentat serviciul „Bibliocroitorașul” și a venit cu mai multe obiecte confecționate de copii și bibliotecari, ce au fost oferite cadou bibliotecarilor de la Biblioteca Metropolitană București.

La sesiunea „Construim Biblioteca”, coordonată de Alex Axinte de la Asociația BASAR bibliotecarii au fost provocați de a găsi soluții pentru amenajarea bibliotecilor și regândirea utilă a acestora, pentru a fi mai vizibile și atractive.

O surpriză pentru bibliotecarii din Moldova a fost târgul de carte organizat de 16 edituri din România, la care au făcut cunoștință cu noile apariții editoriale, au identificat noi titluri interesante, au stabilit contacte și schimb de adrese.

În cadrul sesiunii „Biblioteca Transformă”, coordonată de Ioana Crihană, director executiv al ANBPR și Claudia Șerbănuță, formator ANBPR au fost identificate mesaje de promovare a bibliotecii și a serviciilor moderne în Campania Națională de sensibilizare și promovare a bibliotecilor.

De asemenea, delegația din Republica Moldova a vizitat mai multe filiale ale Bibliotecii Metropolitane, dar și diverse instituții culturale și locuri remarcabile din capitala României: Parlamentul României, Biblioteca Națională a României, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Municipiului București și cimitirul Bellu.  Au admirat cu interes muzeele, bisericile, parcurile, arhitectura, locurile istorice și culturale ale Bucureștilor, numit de toți vizitatorii „micul Paris”.

Dna Zvetlana Preoteasa, director general al Bibliotecii Metropolitane București în sesiunea de deschidere a menționat, că programul de formare pentru bibliotecarii de la  BM „B.P. Hasdeu” și donația de 20 000 u.b. precum și alte activități, face parte din Protocolul de Cooperare semnat dintre  Primăria Municipiului Chișinău și Primăria Municipiului București.

Președintele Asociației Bibliotecarilor din R. Moldova, dna Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a menționat  la întâlnirea cu partenerii de proiect, că pe parcursul acestor zile, bibliotecarii de la Chișinău au luat cunoștință de rețeaua de biblioteci publice, de gama de servicii care promovează lectura și învățătura pe parcursul vieții la Biblioteca Metropolitană București: „bineînțeles, noi, bibliotecarii de la Chișinău suntem recunoscători pentru acest gest. Centenarul Unirii este un moment istoric și trebuie să arătăm acest respect pe care îl purtăm generațiilor premergătoare, dar, totodată să investim în viitorul nostru.  Iar această colaborare este și un exemplu care ne susține în acest demers. Ne dorim ca și  bibliotecarii din București, din rețeaua Bibliotecii Metropolitane să ajungă  la Chișinău, astfel  încât să ne apropiem mai mult în relațiile noastre de cooperare”.

Dna Ioana Crihană, director executiv al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România a afirmat la sesiunea „Biblioteca Transformă”, că acest program de formare este un  prilej de schimb de experiență și a subliniat că „relațiile dintre asociațiile noastre sunt foarte apropiate de multe decenii. Acest proiect este o ocazie să identificăm  noi oportunități de colaborare dintre asociațiile noastre. Ne regăsim întotdeauna cu idei,  inițiative, pe care dorim să le dezvoltăm în continuare”.

Pe această cale aducem sincere mulțumiri colegilor de la Biblioteca Metropolitană București în frunte cu dna Zvetlana Preoteasa, director general al BMB, dlui Aurelian Bădulescu, viceprimar general al Municipiului București și tuturor partenerilor din România pentru  ospitalitate și deschidere, conlucrare, colaborare, colegialitate, prietenie, zâmbete și emoții de neuitat.

Liderism pentru Bibliotecari Inovatori


Astăzi, 29 mai, la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a avut loc Conferința de totalizare a Granturilor Inițiativei Liderism pentru Bibliotecari Inovatori susținută de Programul Novateca. Bibliotecari lideri și-au prezentat rezultatele obținute în cadrul unui proiect de amploare.

Povestea a început cu vizita a 12 bibliotecari lideri în Statele Unite ale Americii, de unde au preluat metode, idei și practice și s-au întors acasă pentru a le da viață aici.

Astfel, 9 din cei 12 bibliotecari  și-au prezentat proiectele, întrucât 3 dintre liderii implicați au fost desemnați coordonatori.

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a fost prezentă în cadrul acestui eveniment prin reprezentantul Oxana Andreev, formator, șef Filială „Adam Mickiewicz”.

Oxana Andreev a vorbit despre proiectul „Fii conectat” realizat la Filiala „Adam Mickiewicz” și alte șase biblioteci. Proiectul a constat în instruirea comunității în domeniul IT. Nouă sute de copii și părinți au fost intruiți în utilizarea aplicațiilor educaționale și de control parental. Printre activitățile desfășurate se numără: Utilizarea aplicațiilor de control parental, crearea poveștilor pe tabletă, vizite de studiu la biblioteci. Parteneri ai proiectului au fost Autoritățile Publice Locale, Casa de Cultură, Licee, Grădinițe, Centru Comunitar.

În ceea ce privește celelalte proiecte, acestea au curpins o gamă diversă ca tematică. De la dezvoltarea competențelor de lider ale femeilor la orientare în carieră, de la educație financiară la crearea unui spațiu incluziv pentru persoanele cu deficiențe senzoriale, proiectele realizate au reușit împreună să atragă mii de utilizatori, făcând biblioteca vizibilă și necesară comunității.

Cele 9 proiecte implementate prin Inițiativa de Liderism a Bibliotecarilor Inovatori au reusit să adune peste 5400 de utilizatori la instruirile din cadrul bibliotecilor rurale si urbane.

Ne bucurăm de succesele obținute de cei 12 bibliotecari care au vizitat Statele Unite ale Americii, pentru că au fructificat experiența deosebită de care au avut parte, reușind să producă, prin proiectele lor, o mica schimbare în comunitate.

Tainele Discursului după Chris Anderson


Într-o minunată carte, plină de idei, ”rețete”, exemple, Chris Anderson, Directorul Ted ne face o instruire impecabilă privind ceea ce înseamnă un discurs, bun, ovaționat, întâmpinat cu empatie și receptivitate.
”Făcut bine, un discurs poate electriza o sală și transforma perspectiva pe care o are publicul asupra vieții” începe Chris.
Scopul unui discurs, care este ulterior vizionat de milioane de utilizatori pe net, este de a ”planta o idee” în mintea publicului. Așadar, mai întâi de toate, trebuie să ai ”ceva de zis”. Ideea aceasta este importantă pentru că te face să te gândești nu atât de mult la cum arăți tu pe scenă, dar la faptul că ideea ta ”contează”. Astfel, te detașezi puțin de propria persoană, uiți un pic de emoții, pentru că te concentrezi ”să dai” ceva publicului. Ai ceva important de transmis, o învățătură, o experiență, o poveste, așadar, faci un beneficiu comunității care te ascultă.
În privința modalității în care prezinți acea idee, Chris face o metaforă superbă, spunând că discursul tău este o ”călătorie” pe care o faci împreună cu cei care te ascultă, tu fiindu-le ghidul.
Sunt câteva capcane pe care trebuie să le eviți: prezentarea de vânzare (ideea nu este să promovezi un produs sau să atragi fonduri), scopul discursului tău este să dai, nu să iei; să nu bați câmpii, un discurs trebuie să reveleze ceva, nou, inedit, să provoace un moment ”aha”, să nu reprezinte doar o divagație (deși poate bine spusă), fără o direcție clară; vorbăria organizațională goală, ”o organizație este fascinantă pentru cei care lucrează în ea- și profund plictisitoare pentru aproape toți ceilalți”; prestația inspirațională, nu trebuie să încerci forțat să inspiri, făcând abuz de carisma ta, ”inspirația nu poate fi jucată. Este reacția publicului la autenticitate, curaj, muncă altruistă și înțelepciune reală”.
Trebuie neapărat să ai ceea ce Chris numește ”un fir roșu”. Acest fir roșu reprezintă drumul central al discursului tău. Se formulează în 15 cuvinte și dă direcția discursului. ”Îți poți reprezenta structura acelui discurs ca pe un arbore. Avem un fir roșu central, care se ridică vertical, cu ramuri atașate de el, fiecare reprezentând o dezvoltare a poveștii principale: una jos, pentru anecdota introductivă; două imediat deasupra, în secțiunea despre trecut, pentru exemplele care au eșuat; una cu soluția propusă, marcând noua dovadă; și trei în vârf pentru a ilustra implicațiile pentru viitor”.
Începându-ți discursul, fă contact vizual cu publicul tău. Dacă ai emoții, te poți folosi de asta în favoarea ta. Arată-te vulnerabil. Este echivalentul cowboy-ului dur care intră într-un bar și își ține haina deschisă pentru a arăta că nu poartă nici o armă. Departe de a râde de tine, de a te disprețui, se întâmplă exact opusul- publicul începe să te încurajeze. Emoțiile fac parte din tine, din sinceritatea și autenticitatea ta. Bineînțeles, o mare armă, este umorul. Dacă poți, fă-ți publicul să râdă, cu vreo poantă bine spusă. Dar, atenție, umorul este un teren alunecos, asigură-te că îți stăpânești bine poantele și că acestea au într-adevăr haz, altfel îi vei face pe ascultători să se jeneze. Bineînțeles, sunt de evitat tot felul de observații cu tentă politică.
Când vine vorba să povestești o întâmplare pe scenă, ține minte să pui accent pe patru elemente cheie:
– Bazeaz-o pe un personaj cu care publicul tău să poată empatiza.
– Construiește tensiune, prin intermediul curiozității, al intrigii sociale sau al unui pericol real.
– Oferă doza adecvată de detalii. Prea puține, și povestea nu este însuflețită. Prea multe, și se împotmolește.
– Termină cu o soluție satisfăcătoare, indiferent că este amuzantă, înduioșătoare sau revelatoare.
Există posibilitatea de a spune povești concepute drept metafore. Acestea sunt ”parabolele”, povești care au în subtext o lecție spirituală. Noi avem de mici o legătură specială cu poveștile, le iubim. Încă din vremurile existenței tribale, oamenii se adunau la foc și ascultau parabole din gura mai-marilor lor. Sunt povești care prind bine la public, dacă sunt bine-spuse. Așadar, dacă vrei să transmiți ceva cu un învățătură, un mesaj moral, ești mai mult decît bine-venit, doar, fii atent: să însemne ceva.
Dacă ai un discurs în care există multe concepte dificile, nu porni de la ideea că oamenii le cunosc. Mergi explicându-le pe pași, dezghioacă-le pe rând, cu exemple, comparații, analogii. Testează discursul pe un prieten din afara domeniului, care nu cunoaște acești termeni și concepte, și vezi unde îi apar întrebări.
Urmează ”persuasiunea”, trebuie să convingi. O mare putere o are rațiunea, capacitatea ta de a trece pe cineva printr-un argument rațional într-un mod convingător. Există o formă de argumentare rațională, cunoscută drept reductio ad absurdum, care poate fi devastator de eficientă. Este procesul de a te situa pe poziția contrară celei pe care o susții și de a arăta că aceasta duce la o contradicție. Dacă poziția contrară este falsă, poziția ta se întărește.
Sunt vorbitori care au schimbat publicului percepția, viziunea. Unul dintre ei, ne spune Chris Andersen, a reușit, prin exemple, argumente, un discurs bine elaborat și livrat să îi facă pe oameni să vadă că lumea, astăzi, este mai puțin violentă decât era în trecut, în ciuda a ceea ce ne prezintă media (violuri, morți, abuzuri).
În procesul de pregătire, ideea de bază este că, odată elaborat, discursul trebuie exersat. Dacă îl vei ști tot pe de rost, și vei veni doar să-l reciți, ar putea suna prea robotic, oamenii ar simți că ești concentrat doar pe următorul cuvânt și nu dai viață, încărcătură textului. Ai putea face uz de câteva notițe. Ideea este să vorbești în ritmul tău conversațional, să menții contactul vizual cu publicul, să încerci și niște pauze de efect, dar totul să sune cât mai natural.
Unii vorbitori dau sfatul să-ți repeți discursul (de multe, multe ori, dar să nu se piardă din ”noutatea” cu care îl livrezi) făcând alte acțiuni în același timp. ”Nu ți-ai învățat realmente discursul pe dinafară decât atunci când ești capabil să faci o întreagă altă activitate care necesită energie mentală în timp ce îți spui discursul. Poți să-ți ții discursul în timp ce arhivezi toate documentele dezordonate de pe biroul tău într-un dulap? Poți să-ți ții discursul în timp ce măsori ingredientele ca să faci negrese? Dacă îți poți susține discursul în timp ce încărcarea cognitivă a sistemului tău este atât de mare, îl poți susține foarte bine atunci când ești concentrat pe scenă”.
Bineînțeles, trebuie să știi foarte bine ”cum începi” și ”cum termini”. Ambele trebuie făcute în forță. Poți avea un discurs extraordinar, dar la final să ”se fâsâie”, să se piardă efectul, cu un sfârșit banal.
Pe videoproiect, nu include mult text cu liniuțe. Și nu rosti aceleași cuvinte pe care le-ai scris pe diapozitiv. Publicul e cu ochii acolo și deja le-a citit. Încearcă să reduci textul, să scrii punctul de bază, pe care ulterior să-l dezvolți.
Unii au făcut prezentări de mare efect, senzaționale, prin includerea unor dansatori sau a muzicii pe scenă. Poți alege un fundal muzical pentru prezentarea ta. Și evită să fii monotom, unele cuvinte trebuiesc accentuate, și asta trebuie să se facă prin tonul vocii tale.
A vorbi în public este o ocazie de ”a crea magie”. Este modalitatea noastră de a ne conecta cu cei din jur. Prinde emoția, plăcerea vorbitului în public, repetă suficient cât să te simți stăpân și lasă lucrurile să curgă de la sine.

Elena Taragan