Istoria Centrului Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari


 

        Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari (CNEPB) și-a deschis larg ușile, în data de 28 martie 2014. Acest eveniment a fost posibil, datorită eforturilor comune a Primăriei Municipiului Chișinău, IREX, Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM) și Novateca, care este un program cu o durată de cinci ani și are scopul de a facilita, transformarea bibliotecilor din Republica Moldova, în instituții comunitare vibrante. CNEPB a fost instituționalizat și se regăsește în organigrama Bibliotecii Municipale ,,B. P. Hasdeu” (BM) și este acreditat de Ministerul Educației ca prestator de servicii educaționale.
CNEPB a elaborat Strategia de dezvoltare și Planul de activități, care prevede instrumentele necesare de dezvoltare și asigurare a durabilității CNEPB-ului. Astfel, direcțiile strategice ale Centrului sunt:

  • Dezvoltarea ofertei educaționale;
  • Consolidarea cadrului instituţional al CNEPB;
  • Sporirea vizibilității CNEPB;
  • Consolidarea și dezvoltarea parteneriatelor. Menționăm că CNEPB a înregistrat succese importante în realizarea acestei direcții strategice datorită stabilirii multor parteneriate eficiente și constructive:
  • Parteneriatul cu USM a fost stabilit în vederea susțineri instruirii bibliotecarilor din bibliotecile universitare și publice prin găzduirea evenimentelor de instruire și prin furnizarea de ateliere, seminare, cursuri de către formatorii CNEPB, BM.
  • Parteneriatul cu Primăria Municipiului Chișinău și Primăria orașului Yehud-Monosson, (Israel) atelierul „Planificarea strategică pentru dezvoltarea șahului” în cadrul cărua s-a desfășurat și meciul de şah on-line disputat între echipele oraşelor Chişinău, RM şi Yehud-Monosson, Israel cu participarea primarilor D. Cirtoacă şi I. Malkis și cu Academia de șah la care au participați membrii comunității interesați de șah.
  • Parteneriat cu Platforma societății civile „Pentru Europa” care a furnizat atelierul „Prin promovarea valorilor europene către o poziție civică europeană”.
  • Un parteneriat durabil se dezvoltă cu Asociația „Tinerii pentru dreptul la viață” susținută de trarnerii de la Academia Nicolae Dumitrescu. În parteneriat cu ei s-au realizat: Atelierele „Oportunități și Programe de Voluntariat” , „Aspecte practice și legale privind obținerea statutului de instituție gazdă”, Securing major Donors – ce presupune, cum ONG pot căuta și găsi parteneri de încredere și relaționa cu ei pe termen lung.
  • CNEPB a identificat o serie de traineri, prestatori de servicii externi și privați, cu care s-a stabilit relații de parteneriat, în furnizarea instruirilor: Ioana Crihană, director executiv Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor din România (ANBPR), Margareta Tătăruș – România, Silvia Bicenco, Svetlana Macrinici, Andrei Cuciuc, Viorica Ataman, Nicolae Procopie, Mariana Cojan, Lilia Snegureac, Elena Carauș, Gavrilță Lucia, Ilie Dercaci.
  • Un aspect deosebit în activitatea Centrului a fost și este parteneriatul cu Programul Național – Novateca. Datorită acestui parteneriat, CNEPB a furnizat și a găzduit: 6 runde de Formare Formatorilor, Formare Formatori „Dezvoltarea Curriculumului pentru activități de training”, 7 runde de Ateliere Servicii noi de bibliotecă, Cursuri Educația Mediatică pentru bibliotecari, Traininguri: Coalizare și advocacy pentru îmbunătățirea politicilor publice, Raportarea on-line , EduTeca, Academia de vară a tinerilor bibliotecari, Cursul Bootcamp GirlsGoIT ș.a.

Datorită tuturor parteneriatelor și scopului bine – determinat, CNEPB a fost ales ca Centru Coordonator al Centrelor regionale de Excelență Profesioanală din raioanele Telenești, Orhei, Bălți, Căușeni,Cahul, Cedîr-Lunga cu specializarea în prestarea serviciilor de formare pe segmentul inovațiilor și oferirea de servicii de formare pentru membrii comunității specifice bazate pe inovații.
Raioanele arondate Centrului sunt Hâncești, Strășeni, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Nisporeni și bibliotecile publice din suburbiile or. Chișinău: Codru; Cricova; Durlești; Sângera; Vadul lui Vodă; Vatra; Băcioi; Bubuieci; Budești; Ciorescu; Colonița; Condrița; Cruzești; Dumbrava; Ghidighici; Grătiești; Stăuceni; Tohatin; Trușeni.
Un avantaj considerabil la activitatea Centrului a fost, că BM „B.P. Hasdeu” s-a declarat bibliotecă-inovantă, iar prin acest demers CNEPB a organizat împreună cu Departamentele specializate furnizarea unor formate noi de instruire, menite să încurajeze inovarea activității profesionale: Cafeneaua biblioteconomică „Chindii profesionale” în cadrul căreia se abordau subiecte inovative – Internalizarea brandingului, Transformarea bibliotecarilor in profesioniști ai inovației, Cultura eșecului – primul pas spre cultura inovației, Cultura serviciilor de excelență, Biblioteca modernă, Expoziția vie – o metodă de promovare a lecturii, Biblioteca-incubator; Zilele FedEx@Hasdeu ce presupune o metodă de colectare a ideilor inovative ale angajaților. Au fost realizate Cursuri de Formare formatori pentru bibliotecarii BM și Traininguri cu temele: Scrierea proiectelor, Formare facilitatori, care a avut continuitatea în cursul Formarea formatorilor în metodologia poveștilor digitale livrată deja de formatori BM și Cursul BiblioTur – descoperim Chișinăul altfel ș.a.
De asemenea, la CNEPB a avut loc instruirea bibliotecarilor din cadrul bibliotecilor din suburbiile mun. Chișinău, la temele: Conceptele Bibliotecii Moderne, Tehnologii informaționale, Servicii noi. Tot aici s-a desfășurat și instruiri pentru bibliotecarii din Centrele Regionale de Excelență și raioanele arondate: Atelierul ,,Cum elaborăm documentele curriculare pentru acreditare în domeniul formării”, Master klass ,,Metodologia organizării – Orei poveștilor”.
În colaborare cu ABRM și USMau fost realizate cursuri de formare continuă Managementul inovaţional al instituţiilor infodocumentare, Biblioteca şcolară: modernizare şi schimbare prin prisma Manifestului UNESCO, Cursuri de formare profesională de scurtă durată: Bazele Biblioteconomiei şi Științele Informării, Proiectul ”Al treilea spatiu al comunității” – Curs Cetățenie activă.
Majoritatea dintre activitățile realizate, au avut loc în sălile Centrului (Vezi pozele). Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a oferit spaţiu renovat şi dotat cu mobilier, datorită sprijinului din partea Primăriei Municipiului Chişinău, care acoperă costurile pentru întreţinere. Sălile de instruire (sala de creativitate, sala cunoştinţe şi sala inovaţie) oferă pentru cursanţi staţii de lucru, creează o ambianţă propice muncii în echipe, schimbul de opinii în grup şi lucrul individual.
Echipamentul necesar derulării procesului de instruire în condiţii optime sunt: calculatoare interconectate în reţea cu acces la internet în regim full-time, laptopuri, iPad-uri, tablete, proiector video, tablă interactivă, imprimante performante (copiator, scanner, fax), camere video, fotoaparat digital – toate sunt contribuţia IREX Moldova şi a Programului Novateca.
De asemenea, Centrul dispune de o bibliotecă, ca suport didactic şi informaţional în activitatea de formare profesională, care oferă acces la publicaţii din domeniul biblioteconomiei şi ştiinţelor informaţiei (cărţi, CD-uri, DVD-uri, jocuri de societate, ediţii periodice curente etc.).
În perioada de activitate a Centrului, au fost livrate peste 300 de activități de instruire la care au participat de peste 2000 persoane.
În următorii ani CNEPB își propune să dezvolte activitatea de instruire în baza Strategiei de dezvoltare care prevede diversificarea cursurilor axate pe inovații, tematici bazate pe aplicarea tehnologiilor moderne, formelor și metodelor non-formale de instruire, precum și va lua în considerare, rezultatele studiului sociologic cu privire la necesitățile de instruire ale comunității bibliotecare coordonat de ABRM.

Reclame

Spunem nu bullying-ului!


Vineri, 21 octombrie 2016, Biblioteca de cultură şi literatură polonă „A. Mickiewicz”, a aderat la ZEN (Ziua Educaţiei Nonformale), care s-a desfăşurat în premieră, în mai multe filiale ale BM „B.P.Hasdeu”.

În cadrul acestei zile, în bibliotecă noastră s-a organizat o Cafenea Publică cu genericul „Bullying-ul în şcoală”, la care au participat 20 de elevi din cadrul a 3 instituţii de învăţământ şi anume: Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Liceul Teoretic cu Profil de Arte „N. Sulac” şi Liceul Teoretic „Universul”. Elevii s-au arătat foarte interesaţi de acest subiect şi au acceptat invitaţia noastră, pentru că este o problemă cu care se confruntă fiecare dintre noi, fie în mod direct sau indirect.

Fenomenul de bullying, este o formă de abuz în detrimentul strării de bine şi a dezvoltării sănătoase şi armonioase a elevilor. Poate fi o formă simplă de neglijare  sau se poate extinde la forme complexe de abuz fizic, emoţional sau sexual. Acest fenomen este unul actual şi deoarece se discută foarte puţin în şcolile noastre despre el, noi am hotărât să invităm în cadrul cafenelei şi un specialist în domeniul psihologiei. Este vorba despre Ecaterina Balan, care le-a făcut elevilor o întruducere în acest subiect, le-a vorbit despre posibilele  victime şi agresori, despre cum putem evita să fim parte a acestui fenomen, sau cum ajutăm o persoană care a nimerit într-o astfel de situaţie.

Pentru început elevii s-au împărţiţi în trei echipe, şi pentru ca echipele să fie formate din participanţii diferitor  licee, ei şi-au ales câte un bileţel pe care era notat numărul mesei la care vor munci pe parcursul activităţii. Fiecare din cele trei echipe au primit câte un subiect, în baza căruia au discutat şi au găsit soluţiile necesare pentru a stopa fenomenul de bullying în şcoala lor şi chiar în societate. Cele 3 subiecte discutate au fost: Cum se manifestă bullyingul; Care sunt posibilele victime şi Soluţii pentru a face faţă fenomenului de bullying. La fiecare masă se discuta un aspect al problemei, iar persoana „gazdă” îşi nota cele discutate. După un anumit timp participanţii se mutau la o altă masă, pentru a genera noi idei de soluţionare a subiectului propus la masa respectivă. Gazda mesei a introdus noii veniţi în conversaţie şi a avut grijă ca dialogul să se desfăşoare în mod logic şi constructiv. La  final s-a organizat o sesiune de dezbatere cu întregul grup pentru a împărtăşi concluziile şi a ajunge la un plan de acţiune comun, de durată. Pentru a asimila mai bine informaţia, participanţilor li s-au propus mai multe jocuri, exerciţii: am făcut cunoştinţă asemeni footbaliştilor înainte de meci printr-un joc de cunoaştere;  am selectat împreună care este câmpul lexical al cuvântului bullying; am adunat precum puzzle, un tabel în aşa fel în cât să obţinem răspunsuri adevărate; am vizionat mai multe filmuleţe la acest subiect.

O nouă provocare pentru participanţi, a fost atunci când s-au reunit elevii din aceiaşi instituţie şi au realizat un poster cu mesajul „STOP Bullying”, pe care urmau să-l îmbunătăţească şi să-l plaseze în holul şcolii. La final, fiecare participant a primit un suport de curs ce conţinea un pliant şi o listă de recomandări (cărţi, link-uri şi filme) la acest subiect.

La cafeneaua publică „Bullying-ul în școală” consumația a fost achitată cu feedback, iar câteva din impresiile participanţilor sunt: Am rămas plăcut impresionată de această oră educativă, am aflat lucruri noi, care mă vor ajuta pe viitor să rezolv și să evit Bullyingul. Mai aștept astfel de activități extrașcolare! Mi-a plăcut foarte mult pentru că am adunat noi cunoștințe și pentru că am prins puțin curaj, pentru că eu nu sunt atât de curajoasă. Aș mai dori să particip la astfel de evenimente pentru a ne simți bine. Am fost foarte încântată de activitatea de azi. Am avut o mare plăcere de a fi prezentă la activitate. Și ași dori cât mai multe activități și invitații.

Svetlana GUMENI,
şef oficiu, Filiala „A. Mickiewicz

Şi bibliotecile pot avea ambasadori!


Cititori de diferite vârste, în număr de 40, au devenit Ambasadorii lecturii după ce au fost surprinşi lecturând în spaţiile publice din Chişinău. Fiecare dintre ei s-a ales cu o diplomă pentru acest merit, cu materiale promoţionale, precum şi cu cărţi pe care le-am oferit drept cadou, spre marea lor surprindere.

Populaţia Republicii Moldova este mai rezervată când vine vorba despre lectura în locuri publice, considerând-o netradiţională, majoritatea preferând să citească acasă, unde nu sunt deranjaţi de nimeni când se „cufundă” în paginile unei cărţi.

Şi dacă toate datele statistice arată că în R. Moldova se citeşte foarte puţin, iar numărul cititorilor scade pe an ce trece, Biblioteca de cultură şi literatură polonă „Adam Mickiewicz” a pornit în goană să încurajeze cititorii care îşi demonstrează în public pasiunea de a citi, motivându-i şi pe alţii să o facă. Călătoria noastră în căutare de „ambasadori” a decurs cu mult umor şi voie bună, deoarece fiecare cititor pe care îl surprindeam cu cartea în mână era un adevărat izvor de înţelepciune. O mare bucurie se putea citi pe faţa fiecăruia dintre ei, deoarece au înţeles că nu sunt singurii care arată lumii întregi că cititul cărţilor este o artă frumoasă, iar acestea din urmă sunt sau devin prieteni devotaţi. Ideea campaniei a luat viaţă în cadrul zilelor „FedEx”, organizate de BM „B.P. Hasdeu”, zile în care generăm idei de dezvoltare a bibliotecilor, de atragere şi motivare a cât mai mulţi utilizatori să treacă pragul lor.

Punctul de pornire al aventurii a fost parcul din apropierea filialei noastre în care se odihnesc zilnic rezidenţii cartierului Telecentru. Aici am întâlnit şi cititori fideli ai bibliotecii noastre care au fost mândri să se aleagă cu câte o diplomă pe care o meritau. Încântaţi de gestul bibliotecarilor, promotorii lecturii şi-au primit cu însufleţire elogiile, diplomele şi cărţile pe care le vor citi cu multă plăcere. Aventura noastră a durat trei zile, iar zâmbetul şi voia bună ne-au însoţit permanent, pentru că descopeream noi şi noi promotori ai cărţii. Unii citeau în timp ce mergeau în transport urban, alţii în timp ce vindeau fructe, legume, îngheţată, genţi sau ziare, iar o parte chiar în timp ce se odihneau pe băncile din parcuri. Pe doamna Galina Răcilă am surprins-o citind o carte în Piaţa Centrală a capitalei  în timp ce vindea genţi, ea a fost atât de fericită încât a începu să se laude cu diploma prin piaţă şi ne-a mărturisit că nu a mai fost premiată de mai bine de 25 de ani. Ghencea Victor, un alt ambasador al lecturii, a menţionat: „Am rămas foarte uimit când s-au apropiat doamnele cu diploma, dar mă bucur nespus că există bibliotecari care îşi fac bine meseria şi încurajează oamenii să citească. Vreau să îndemn toată lumea la lectură, indiferent unde o fac, pentru că e păcat să treacă o zi fără să citeşti ceva.”

La momentul actual avem 40 de Ambasadori ai lecturii care citesc cu satisfacţie, indiferent de locul unde se află. Ei au devenit mai siguri pe soarta lor, mai dinamici în activităţile zilnice şi simt că sunt necesari societăţii încurajând şi pe alţii să preia acest hobby. Filiala „Adam Mickiewicz” îşi propune să continue această campanie cu scopul de a încuraja lectura în spaţii publice şi a creşte numărul pasionaţilor de lectură în oraşul nostru.

Svetlana GUMENI,
şef oficiu, Filiala „A. Mickiewicz”

O nouă vizită, noi practici şi oportunităţi pentru modernizarea bibliotecilor


Într-una din operele sale, Paulo Coelho a scris că toţi oamenii în tinereţe ştiu care este legenda lor personală. În acest moment al vieţii, totul este limpede totul este posibil şi oamenii nu se tem să viseze şi să dorească ce le-ar plăcea să facă. Tinere şi ele, bibliotecarele din cadrul Şcolii de vară, visează că într-o bună zi biblioteca lor se va transforma în cea de-a doua casă pentru fiecare care va intra în ea.

Biblioteci moderne, oameni competenţi şi profesionişti care muncesc cu dăruire pentru a schimba imaginea bibliotecii în comunitate. De aceasta, au avut parte 10 tineri bibliotecari din Republica Moldova, care au beneficiat de o bursă de călătorie din partea Programului Novateca, având posibilitatea să viziteze biblioteci judeţene din România care şi-au depăşit statutul şi au o poziţie clară în comunitate.

Dacă la începutul vizitei câţiva dintre participanţi erau sceptici că vor prelua unele idei sau practici, la finele vizitei, fiecare era hotărât să aducă schimbarea în biblioteca pe care o reprezintă, să demonstreze că profesia este una nobilă, iar biblioteca – centru vital şi necesar comunităţii.

Mica noastră aventură, în căutare de comori din biblioteci, a început la Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” din Buzău, unde am aflat care sunt serviciile de bibliotecă pe placul seniorilor, cum recrutează ei voluntarii şi îi motivează să rămână loiali chiar pentru mai mulţi ani. Aici, Iulia Irimia, una din primele participante în Şcoala de vară din România, ne-a împărtăşit din experienţa ei în acest proiect şi ne-a sugerat cum să menţinem reţeaua activă, cum o promovăm pentru a creşte numărul de bibliotecari tineri, dornici de schimbare în comunitatea lor.

Călătoria noastră a continuat la Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa, unde l-am cunoscut pe Vlăduţ Andreescu, un bibliotecar tânăr, extraordinar de activ şi implicat în schimbarea imaginii instituţiei lui. Vlăduţ ne-a împărtăşit din experienţa lui în bibliotecă, despre cum motivează câteva mii de utilizatori să vină la bibliotecă şi câteva sute de voluntari să-şi dedice timpul preţios pentru oamenii din oraş. Expoziţii de fotografie, Cursuri de dezvoltare personală, Ajutorul temelor de acasă, Formarea micilor jurnalişti, Cinematograf în bibliotecă – acestea sunt doar câteva din serviciile pe care le oferă Biblioteca din Dâmboviţa publicului larg.

Următoarea destinaţie din vizita noastră de studiu a fost la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea, unde am fost întâmpinaţi cu multă căldură de către managerul instituţiei dl. Remus Grigorescu, iar colegii din bibliotecă ne-au vorbit despre cele mai reuşite proiecte şi servicii de bibliotecă care au durabilitate şi fac utilizatorii să revină la bibliotecă. Câteva din aceste servicii sunt: Întâlnire cu avocatul poporului, Cursuri de limbă străină, Povestăria, Volunteca, EduCab, Universul văzut prin telescop ş.a. Ne-a fost dat să întâlnim noi oameni deosebiţi în această călătorie minunată – pe dnele Crina Popescu şi Ioana Goran, două bibliotecare din comunele Pietrari şi Păuşeşti-Măglaşi, ne-au demonstrat că se poate face orice doar dacă există dorinţă. Biblioteci mici, dar voinice, ce au rezistat în timp datorită entuziasmului bibliotecarilor care le-au dus faima la nivel internaţional, cu locuri de frunte la concursuri şi proiecte realizate.

În cea de-a patra zi a călătorie noastre, am fost la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş. Fiind un edificiu foarte spaţios şi plin de lumină, am văzut mai multe elemente de design care fac biblioteca mai atractivă pentru vizitatorii săi, iar gama de servicii de care dispun este una numeroasă. Unul din serviciile pe care îl oferă utilizatorilor este Centrul Europe Direct, care le permite cetăţenilor să fie informaţi cu privire la toate oportunităţile oferite de UE. Astfel de centre există şi în bibliotecile judeţene din Râmnicu-Vâlcea şi Târgovişte, toate având acelaşi scop, iar cetăţenii au acces liber şi necondiţionat la toată informaţia.

Ultima destinaţie a vizitei noastre a fost Biblioteca Judeţeană „D. Zamfirescu” Vrancea. Bibliotecă model prin activităţile pe ce le face şi bibliotecarii care muncesc pentru a demonstra că astăzi biblioteca este altfel, este mai vie, mai colorată, mai atractivă prin serviciile pe care le oferă, şi anume: Biblio povestaşii, Al treilea spaţiu al Cetăţeniei active, Crearea de povestiri digitale şi alte proiecte şi iniţiative comunitare. Biblioteca dispune şi de un centru de formare profesională, unde dna Margareta Tătăruş, ne-a demonstrat că totul se face doar cu măiestrie, dedicaţie şi dragoste faţă de ceea ce creezi. M. Tătăruş a mai menţionat că: „biblioteca este spaţiul unde OBIŞNUITUL se întâlneşte cu EXTRAORDINARUL în fiecare zi”, de aceea noi trebuie să demonstrăm că suntem extraordinari prin activităţile noastre şi proiectele pe care le implementăm.

Această vizită a fost una benefică atât pentru dezvoltarea personală,cât şi cea profesională a participanţilor, oferindu-le posibilitatea să cunoască bibliotecari competenţi, servicii inovative, necesare comunităţii.

Cinci judeţe, şapte biblioteci-modele prin activitatea lor şi în final 10 bibliotecari mai fericiţi, mai hotărâţi să aducă schimbarea în biblioteca lor, să demonstreze că aceasta este singura instituţie din comunitate care oferă fără a primi ceva în schimb.

Svetlana GUMENI,
 şef serviciu copii, Filiala „A. Mickiewicz”

Fericirea este întotdeauna acolo unde o găseşte omul


O bibliotecă plină de oameni a adunat ziua de 11 mai 2016 în Filiala polonă „A. Mickiewicz”, când a avut loc un eveniment minunat, consacrat marelui scriitor polonez Henryk Sienkiewicz. Sărbătoarea cu genericul Semper idem (mereu acelaşi) – Henryk Sienkiewicz, dedicată aniversării a 170-a de la naşterea celui care a fost primul – în Polonia – laureat al Premiului Nobel pentru literatură, a oferit un program bogat şi divers pentru toţi cei prezenţi.

Cunoaştem câte beneficii ne aduce lectura şi cât de plăcută este, mai ales, atunci când răsfoim cartea unui scriitor îndrăgit. Iar când nu-l cunoaştem, pofta de lectură este mai scăzută.

Noi, bibliotecarii filialei polone, la auzul numelui Sienkiewicz reacţionăm imediat, ştiind că este vorba despre ambasadorul culturii poloneze în toată lumea, ceilalţi nu-l cunosc la fel de bine. Misiunea noastră era ca la finele sărbătorii, fiecare din cei prezenţi să-şi dorească o carte a marelui geniu.

Pe ritmuri poloneze şi voce de vioară, interpretate cu măiestrie de elevii Şcolii de Arte din Ialoveni, am vernisat expoziţia Rânduri pictate, care a dat viaţă şi culoare eroilor din operele scriitorului şi ne-a teleportat în Roma şi Polonia de altădată.

Pe acest fundal măreţ, am ridicat şi cortina unui teatru improvizat. Iar cei mai îndrăgiţi eroi ai romanului Quo vadis, cel pentru care scriitorul a primit Premiul Nobel, urmau să impresioneze publicul printr-o scenetă jucată ireproşabil de către doi tineri actori, voluntari ai bibliotecii. Aplauzele cu care oaspeţii i-au susţinut frenetic pe actori, au fost prinse în vizorul camerei de luat vederi, care a imortalizat aceste frumoase momente pentru emisiunea Sub acelaşi cer, difuzată de TV Moldova 1.

Şi pentru că scriitorul îl putem descoperi mai bine prin lectură, cea de-a doua parte a evenimentului a fost dedicată în totalitate lecturii. Toţi doritorii au putut să-şi aleagă un fragment din oricare carte a autorului şi de la tribună să-l citească în voce pentru toţi cei prezenţi. Astfel, în acea zi, în bibliotecă, cuvintele lui Sienkiewicz, pline de tâlc şi adevăr, au răsunat în trei limbi: română, rusă şi poloneză.

Excelenţa sa, Ambasadorul Poloniei în RM, Artur Michalski, prezent la eveniment, a spus în faţa camerei: „Toate evenimentele care le organizează Biblioteca «A. Mickiewicz» se desfăşoară la un nivel înalt. Dar ceea ce a avut loc astăzi, produce o impresie puternică prin diversitate.”

Seimul Republicii Polonia a declarat anul 2016 – Anul Henryk Sienkiewicz. La 5 mai 2016 i s-au împlinit 170 ani de la naştere, iar la 15 noiembrie anul curent se va ajunge la un secol de la trecerea în nefiinţă a lui Henryk Sienkiewicz.  De asemenea, anul acesta se împlinesc 120 ani de la publicarea vestitului roman Quo vadis şi 130 ani de la publicarea romanului Potop, care face parte din renumita trilogie.

Toate astea au fost un motiv important pentru a le oferi posibilitatea cititorilor de a descoperi un nou scriitor, pe care ei, la rândul lor, l-ar putea recomanda cu drag şi altor devoratori de cărţi. Şi acest lucru ne-a reuşit. O spunem reieşind din faptul că aproape toate cărţile, în afară de cele în limba polonă, au fost împrumutate sau rezervate, lăsând cele trei expoziţii la temă, practic fără materiale.

Un eveniment care ne-a făcut pe toţi fericiţi, pentru că, după cum spunea chiar Henryk Sienkiewicz, „Fericirea este întotdeauna acolo unde o găseşte omul”.

Oxana ANDREEV,
Filiala „A. Mickiewicz”

O ţară liniştită şi prietenoasă cu noi…


În Europa mai mult, în Moldova mai puţin,  zeci de familii sunt fugare din alte ţări. Acestea fug din calea bombardamentelor şi a persecutării, pentru a-și găsi un adăpost sigur și liniștit.

Cei mai mulți străini care, în ultimul timp, au solicitat azil sau protecție umanitară din partea Republicii Moldova, sunt cetăţeni din Siria, Ucraina, dar și din Pakistan, Afganistan și alte state africane. Odată ajunși în Moldova, mulți se plâng că se lovesc de birocrația din instituțiile statului și de modul de gândire al societății, fiind discriminați doar pentru că arată altfel. Nu trebuie să considerăm că problemele pe care le vedem zilnic la ştiri sunt departe de ţara noastră şi nu au nicio tangenţă cu viaţa noastră. Aceşti oameni trebuie ajutaţi să lupte cu stereotipurile, să obţină rezultate bune în diverse domenii de activitate şi să aibă un trai decent.

Pentru a înţelege cum Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” poate veni în ajutor refugiaţilor şi migranţilor, în perioada 24-25 octombrie 2016, am participat la un workshop organizat de Institutul Goethe din Bucureşti – Activităţi interculturale şi integrative în biblioteci. Serviciile de bibliotecă trebuie adaptate în contextual migraţiei, mobilităţii şi liberei circulaţii. Bibliotecile au o tradiţie bună în ceea ce priveşte rezolvarea crizelor oferind un mediu primitor, o oază de refugiu. Fenomenul migraţiei ridică probleme de responsabilitate din partea statului şi instituţiilor publice. Biblioteca poate facilita refugiaţilor accesul la internet, la alte tehnologii informaţionale, dispozitive electronice, inventar audio-video etc. În bibliotecă noastră refugiaţii pot avea acces la instruiri, la cursuri online sau offline de limbi străine, la aplicaţii de exersare a limbilor străine şi de evaluare a cunoştinţelor în practicarea limbilor însuşite.

Refugiaţii se confruntă cu problema marginalizării pe criterii de cetăţenie, probleme de recunoaştere a diplomelor de studii. În astfel de situaţii, biblioteca poate facilita instruiri online despre cum pot fi accesate şi utilizate e-serviciile, serviciile bancare şi alte instrumente social-media.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” sprijină educaţia formală şi informală prin parteneriate cu instituţiile de învăţămînt, ONG-uri şi instituţii publice. Acum sunt sigură că Biblioteca Centrală poate oferi servicii şi pentru refugiaţi. Îi putem susţine moral pe aceşti oameni, le putem acorda suport informational, acces gratuit la internet, instruiri despre e-servicii, jocuri de societate, activităţi interactive şi, bineînţeles, un spaţiu primitor ce este deschis de fiecare data când simt nevoia, pur şi simplu, să se reculeagă.

Următorul pas va fi încheierea unui acord de colaborare cu ONG-ul Centrul de Caritate pentru Refugiaţi şi Biroul Migraţie şi Azil…

Liuba Muntean,
Biblioteca Centrală

Biblioteca este locul unde orice vis poate fi îndeplinit


Vara se mai ţine de frunzele copacilor, deşi e ultima zi de septembrie. O cortină ce reflectă azuriul cerului şi verdele cald teluric  stă agăţată în inima  sălii de lectură. Spaţiul s-a travestit de sărbătoare: scaune ordonate simetric aşteaptă spectatorii, alături o lojă-canapea portocalie le face concurenţă îmbietoare.

– Ce va fi aici, se întreabă cititorii curioşi?

Lucrurile se limpezesc în faţa  afişului sclipitor-purpuriu: „Biblioteca «Târgovişte» vă invită la Teatrul de păpuşi!”

Tiptil se lasă înserarea. E ora 18.00. Grăbiţi, cei mari şi cei mici îşi ocupă locurile. În aer planează spiritul sărbătorii – un amestec de emoţie cu parfum de crizantemă. E ora 18.15. Evenimentul  e la linia de start, gata să înceapă, or, zăboveşte, în aşteptarea  unor participanţi şi spectatori blocaţi în trafic; care vor sosi din clipă în clipă.

Şi iată: o voce radiofonică anunţă începerea spectacolului…

Micii actori îşi joacă rolurile, mânuiesc păpuşile cu dexteritate, de parcă sunt meniţi  pentru aceasta. Fundalul muzical şi sunetele de ambianţă intensifică trăirile micilor spectatori, dar şi ale celor maturi. Pentru a fi mai aproape de noi şi de eveniment, încadrăm publicul  într-un joc: căutăm un nume pentru Teatrul de păpuşi al Bibliotecii „Târgovişte”. O scenetă, un cântec, un joc de cuvinte, o poezie dramatizată, o cimilitură, o miniatură umoristică completează paleta scenariului conceput cu drag spre bucuria şi deliciul spectatorilor. Fiecare ieşire culege aplauze, zâmbete şi voie bună.  Spectacolul culminează printr-o melodie Prietenii mei dragi, iar sala  aşteaptă o continuare. Atunci, improvizăm.   Voluntarele Liuba Maxim, jurnalistă la Prime TV, şi Carolina Juc, studentă la USM, delectează publicul cu frământări de limbă, solo sau în tandem. Publicul este receptiv: se amuză, le admiră. Micii actori îmbracă la fuga câte o păpuşică de mână – cui ce-i revine, n-au timp de ales şi ies ca adevăraţi profesionişti cu replici inventate instantaneu. Atât de artistice şi atât de convingătoare. Bravo! Iar regia de sunete, aşa am numit-o pe inventiva Veronika Dumnean, profesoară de muzică la Liceul „Columna”, de altfel voluntară şi ea, îi cheamă la Hora din Moldova. Teatrul de păpuşi Târgovişte este botezat prin vot de aplauze furtunoase de către publicul ingenios „Bibliopicii”. Actorii Evelina Sopivnic (prezentatoare), Bianca Corj, Cătălin Locoman, Cosmin Cazan, Sandu Pădureţ, Ionela Manole, Andreea Jangă, micuţă Vlada Mornealo, Liuba, Carolina – conlucrează  de parcă ar forma o echipă solidificată de ani. Astfel, am regizat un alt final.
Frumoasele emoţii le înveşnicim în poze haioase, fiecare strânge la piept câte un personaj. Iar lângă buchetele de crizanteme stau în cerc păpuşile.
Da, biblioteca este locul unde  un vis poate fi îndeplinit şi orice idee ghiduşă  – binevenită!

Liliana JUC,
şef oficiu copii, Filiala „Târgovişte”

Despre puterea exemplului


Există oameni-model, instituţii-exemple, care reprezintă o şansă nepreţuită de la care poţi învăţa, care pot să îţi ofere impulsul necesar pentru reuşite. Mi-a încolţit această idee, când am primit mesajul de la Programul Novateca, fiind selectată pentru vizita de documentare la Biblioteca Naţională a României şi Biblioteca Metropolitană „M. Sadoveanu” din Bucureşti. Deşi cunoşteam informaţii – din presă şi din mediul electronic – despre aceste biblioteci, dorinţa de a le vizita nu m-a părăsit niciodată.

Totul a fost extrem de interactiv şi incredibil de interesant. Doar două zile, dar atât de intense şi pline în evenimente. Era la început de an şi îmi doream să  aplic o schimbare în cadrul Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM). Începusem deja să discut cu colegii cum aş putea să propulsez mai multe iniţiative pentru membrii Asociaţiei. Ce am auzit atunci, pe parcursul vizitei, a fost exact ce căutam la acel moment. Trebuia doar să structurez, să exersez şi să urmăresc impactul local pe care îl pot implementa. Deci, vizita mi-a demonstrat că prin intermediul dialogului poţi obţine performanţe. Ba mai mult, am înţeles că experienţele deja testate prin prisma unor modele, pot fi reaplicate.

Îmi amintesc momentul cât de impresionată am fost de proiectul Al treilea spaţiu al cetăţeniei active, un proiect absolut diferit de alte proiecte pe care le-am văzut sau din care am făcut parte vreodată. Oamenii pe care i-am întâlnit, echipa Fundaţiei „Progres” mi-au dat o doză de inspiraţie pentru a gândi cum biblioteca poate fructifica şi intermedia sentimentul de schimbare în comunitate prin intermediul membrilor acesteia. La unison cu ideea modernizării bibliotecilor publice desfăşurate în ţară, alături de dezvoltarea unui proiect ce poate facilita participarea comunitară la practicarea şi formarea unor cetăţeni activi, se sincroniza tocmai visul meu privind crearea spaţiilor atractive ce pot să promoveze valorile democratice, iar gazdele acestei idei pot fi chiar bibliotecile publice.

Au fost mai multe provocări până am ajuns la momentul de a replica ideea. Fiecare lună, apoi săptămână se perinda cu noi eforturi, abordări. Dar îmi amintesc cu empatie de o invitaţie primită spontan în care trebuia să fiu prezentă la Bucureşti în cadrul „Şcolii române de dezvoltare”. Această sincronizare m-a mobilizat să activez în echipă cu colegii de la Fundaţia „Progres”, să punem pe hârtie o aplicaţie, să facem un brainstorming şi să scriem pentru Republica Moldova un scenariu  inspirat din Proiectul Al treilea spaţiu al cetăţeniei active. În acelaşi timp să lucrez după acelaşi model şi să putem prezenta proiectul ca pe un tot unitar, specific deja bibliotecilor din Moldova. Cred că a fost cea mai complexă provocare şi atunci mi-am dat seama cât de frumoasă este puterea exemplului, dar şi activitatea în echipă.

Ideea fixă de a promova proiectul m-a ţintuit şi pe perioada următoare, încât – chibzuind bine – am depus proiectul la Ambasada Olandei din România. Bucuria de a face parte din proiect a propulsat cele şase biblioteci raionale (din Hânceşti, Leova, Ungheni, Rezina, Briceni şi Chişinău), precum şi echipa din cadrul ABRM, să conştientizeze că mobilizarea membrilor comunitari poate iniţia grupuri de acţiune civică care, beneficiind de cursuri în domeniul cetăţeniei active, pot să propună noi modele de design pentru bibliotecile publice în vederea realizării „cuiburilor democraţiei”, în aşa fel ca acestea din urmă să devină cu adevărat Al treilea spaţiu al comunităţii.

Încrederea acordată, prin selectarea la această vizită, m-a deplasat peste cei 500 km, distanţa între Bucureşti şi Chişinău, scoţându-mi în cale oameni valoroşi şi plini de inspiraţie. Iar reuşita de a obţine prin proiect 25 000 de euro a demonstrat că vizita a fost pentru mine cea mai bună investiţie de dezvoltare profesională, pentru a replica o idee atât de inovatoare şi în consens cu noile abordări ale ABRM, prin care bibliotecile vor deveni mai atractive şi ofertante prin serviciile sale, aducând noi segmente de utilizatori.

Mariana HARJEVSCHI,
director general al BM „B.P. Hasdeu”, preşedinte al ABRM