Replicarea serviciului “Descoperă localitatea ta prin QR cod”



18 aprilie 2017, Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari a avut onoarea să participe, la facilitarea procesului de replicare a serviciului “Descoperă localitatea ta prin QR cod”.

Așadar, serviciile B.M. „B.P.Hasdeu” „BiblioTur – descoperim Chişinăul altfel” (excursii pietonale prin oraş) şi „Să ne cunoaştem oraşul” (aplicație web, care permite deplasarea virtuală prin Chişinău) s-au unit în proiectul de replicare, din cadrul programului Novateca “Descoperă localitatea ta prin QR cod”. Cine au fost participanții și cum s-a desfășurat trainingul și alte informații despre replicarea acestui serviciu, le găsiți pe pagina Chișinău, orașul meu.

Reclame
Imagine

Descoperă localitatea ta prin QR cod


    Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu” propune spre replicare serviciul modern „Descoperă localitatea ta prin QR cod”. Scopul acestui serviciu este valorificarea patrimoniului cultural local în mediul virtual prin crearea codului QR. Grupul țintă sunt bibliotecarii din Centrele de Excelență și din bibliotecile – zona centru, care ulterior vor beneficia de serviciu tineri (12-35 ani), adulți (35 – 64 ani) și vârstnici (65+ ani).

      Biblioteca Municipală deține experiență din 2007 la capitolul promovării în mediul online în scopul salvgardării informaților inedite referitoare la Chișinău şi chișinăuieni. Acest serviciu modern este livrat din iulie 2016, cu accent pe promovarea obiectivelor culturale prin tururi ghidate și cu elemente de crearea a QR codului din 2015.

 

Lidia Kulikovski


formator-lidia
Lidia Kulikovski, director de onoare al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, director al Departamentului „Studii și cercetări”

Un manager înnăscut, un bibliotecar de vocaţie – Lidia Kulikovski, dincolo de inteligenţă, are o deschidere spre om, spre acel consumator de informaţii care intră în bibliotecă în speranţa de a găsi răspunsul la zecile lui de întrebări.

Este autoare a multiple proiecte de cercetare bibliografică, coordonator naţional al proiectelor europene PULMAN, Calimera ş.a., preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din RM (2000-2004), director-fondator al publicaţiei de biblioteconomie şi asistenţă informaţională BiblioPolis, conferenţiar universitar la USM, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, director de onoare al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu

 

 

Instruiri

Biblioteca centru comunitar

Formare formatori

Scrierea proiectelor

Servicii noi de bibliotecă

Loializarea utilizatorilor

Şi bibliotecile pot avea ambasadori!


Cititori de diferite vârste, în număr de 40, au devenit Ambasadorii lecturii după ce au fost surprinşi lecturând în spaţiile publice din Chişinău. Fiecare dintre ei s-a ales cu o diplomă pentru acest merit, cu materiale promoţionale, precum şi cu cărţi pe care le-am oferit drept cadou, spre marea lor surprindere.

Populaţia Republicii Moldova este mai rezervată când vine vorba despre lectura în locuri publice, considerând-o netradiţională, majoritatea preferând să citească acasă, unde nu sunt deranjaţi de nimeni când se „cufundă” în paginile unei cărţi.

Şi dacă toate datele statistice arată că în R. Moldova se citeşte foarte puţin, iar numărul cititorilor scade pe an ce trece, Biblioteca de cultură şi literatură polonă „Adam Mickiewicz” a pornit în goană să încurajeze cititorii care îşi demonstrează în public pasiunea de a citi, motivându-i şi pe alţii să o facă. Călătoria noastră în căutare de „ambasadori” a decurs cu mult umor şi voie bună, deoarece fiecare cititor pe care îl surprindeam cu cartea în mână era un adevărat izvor de înţelepciune. O mare bucurie se putea citi pe faţa fiecăruia dintre ei, deoarece au înţeles că nu sunt singurii care arată lumii întregi că cititul cărţilor este o artă frumoasă, iar acestea din urmă sunt sau devin prieteni devotaţi. Ideea campaniei a luat viaţă în cadrul zilelor „FedEx”, organizate de BM „B.P. Hasdeu”, zile în care generăm idei de dezvoltare a bibliotecilor, de atragere şi motivare a cât mai mulţi utilizatori să treacă pragul lor.

Punctul de pornire al aventurii a fost parcul din apropierea filialei noastre în care se odihnesc zilnic rezidenţii cartierului Telecentru. Aici am întâlnit şi cititori fideli ai bibliotecii noastre care au fost mândri să se aleagă cu câte o diplomă pe care o meritau. Încântaţi de gestul bibliotecarilor, promotorii lecturii şi-au primit cu însufleţire elogiile, diplomele şi cărţile pe care le vor citi cu multă plăcere. Aventura noastră a durat trei zile, iar zâmbetul şi voia bună ne-au însoţit permanent, pentru că descopeream noi şi noi promotori ai cărţii. Unii citeau în timp ce mergeau în transport urban, alţii în timp ce vindeau fructe, legume, îngheţată, genţi sau ziare, iar o parte chiar în timp ce se odihneau pe băncile din parcuri. Pe doamna Galina Răcilă am surprins-o citind o carte în Piaţa Centrală a capitalei  în timp ce vindea genţi, ea a fost atât de fericită încât a începu să se laude cu diploma prin piaţă şi ne-a mărturisit că nu a mai fost premiată de mai bine de 25 de ani. Ghencea Victor, un alt ambasador al lecturii, a menţionat: „Am rămas foarte uimit când s-au apropiat doamnele cu diploma, dar mă bucur nespus că există bibliotecari care îşi fac bine meseria şi încurajează oamenii să citească. Vreau să îndemn toată lumea la lectură, indiferent unde o fac, pentru că e păcat să treacă o zi fără să citeşti ceva.”

La momentul actual avem 40 de Ambasadori ai lecturii care citesc cu satisfacţie, indiferent de locul unde se află. Ei au devenit mai siguri pe soarta lor, mai dinamici în activităţile zilnice şi simt că sunt necesari societăţii încurajând şi pe alţii să preia acest hobby. Filiala „Adam Mickiewicz” îşi propune să continue această campanie cu scopul de a încuraja lectura în spaţii publice şi a creşte numărul pasionaţilor de lectură în oraşul nostru.

Svetlana GUMENI,
şef oficiu, Filiala „A. Mickiewicz”

O nouă vizită, noi practici şi oportunităţi pentru modernizarea bibliotecilor


Într-una din operele sale, Paulo Coelho a scris că toţi oamenii în tinereţe ştiu care este legenda lor personală. În acest moment al vieţii, totul este limpede totul este posibil şi oamenii nu se tem să viseze şi să dorească ce le-ar plăcea să facă. Tinere şi ele, bibliotecarele din cadrul Şcolii de vară, visează că într-o bună zi biblioteca lor se va transforma în cea de-a doua casă pentru fiecare care va intra în ea.

Biblioteci moderne, oameni competenţi şi profesionişti care muncesc cu dăruire pentru a schimba imaginea bibliotecii în comunitate. De aceasta, au avut parte 10 tineri bibliotecari din Republica Moldova, care au beneficiat de o bursă de călătorie din partea Programului Novateca, având posibilitatea să viziteze biblioteci judeţene din România care şi-au depăşit statutul şi au o poziţie clară în comunitate.

Dacă la începutul vizitei câţiva dintre participanţi erau sceptici că vor prelua unele idei sau practici, la finele vizitei, fiecare era hotărât să aducă schimbarea în biblioteca pe care o reprezintă, să demonstreze că profesia este una nobilă, iar biblioteca – centru vital şi necesar comunităţii.

Mica noastră aventură, în căutare de comori din biblioteci, a început la Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” din Buzău, unde am aflat care sunt serviciile de bibliotecă pe placul seniorilor, cum recrutează ei voluntarii şi îi motivează să rămână loiali chiar pentru mai mulţi ani. Aici, Iulia Irimia, una din primele participante în Şcoala de vară din România, ne-a împărtăşit din experienţa ei în acest proiect şi ne-a sugerat cum să menţinem reţeaua activă, cum o promovăm pentru a creşte numărul de bibliotecari tineri, dornici de schimbare în comunitatea lor.

Călătoria noastră a continuat la Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa, unde l-am cunoscut pe Vlăduţ Andreescu, un bibliotecar tânăr, extraordinar de activ şi implicat în schimbarea imaginii instituţiei lui. Vlăduţ ne-a împărtăşit din experienţa lui în bibliotecă, despre cum motivează câteva mii de utilizatori să vină la bibliotecă şi câteva sute de voluntari să-şi dedice timpul preţios pentru oamenii din oraş. Expoziţii de fotografie, Cursuri de dezvoltare personală, Ajutorul temelor de acasă, Formarea micilor jurnalişti, Cinematograf în bibliotecă – acestea sunt doar câteva din serviciile pe care le oferă Biblioteca din Dâmboviţa publicului larg.

Următoarea destinaţie din vizita noastră de studiu a fost la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea, unde am fost întâmpinaţi cu multă căldură de către managerul instituţiei dl. Remus Grigorescu, iar colegii din bibliotecă ne-au vorbit despre cele mai reuşite proiecte şi servicii de bibliotecă care au durabilitate şi fac utilizatorii să revină la bibliotecă. Câteva din aceste servicii sunt: Întâlnire cu avocatul poporului, Cursuri de limbă străină, Povestăria, Volunteca, EduCab, Universul văzut prin telescop ş.a. Ne-a fost dat să întâlnim noi oameni deosebiţi în această călătorie minunată – pe dnele Crina Popescu şi Ioana Goran, două bibliotecare din comunele Pietrari şi Păuşeşti-Măglaşi, ne-au demonstrat că se poate face orice doar dacă există dorinţă. Biblioteci mici, dar voinice, ce au rezistat în timp datorită entuziasmului bibliotecarilor care le-au dus faima la nivel internaţional, cu locuri de frunte la concursuri şi proiecte realizate.

În cea de-a patra zi a călătorie noastre, am fost la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş. Fiind un edificiu foarte spaţios şi plin de lumină, am văzut mai multe elemente de design care fac biblioteca mai atractivă pentru vizitatorii săi, iar gama de servicii de care dispun este una numeroasă. Unul din serviciile pe care îl oferă utilizatorilor este Centrul Europe Direct, care le permite cetăţenilor să fie informaţi cu privire la toate oportunităţile oferite de UE. Astfel de centre există şi în bibliotecile judeţene din Râmnicu-Vâlcea şi Târgovişte, toate având acelaşi scop, iar cetăţenii au acces liber şi necondiţionat la toată informaţia.

Ultima destinaţie a vizitei noastre a fost Biblioteca Judeţeană „D. Zamfirescu” Vrancea. Bibliotecă model prin activităţile pe ce le face şi bibliotecarii care muncesc pentru a demonstra că astăzi biblioteca este altfel, este mai vie, mai colorată, mai atractivă prin serviciile pe care le oferă, şi anume: Biblio povestaşii, Al treilea spaţiu al Cetăţeniei active, Crearea de povestiri digitale şi alte proiecte şi iniţiative comunitare. Biblioteca dispune şi de un centru de formare profesională, unde dna Margareta Tătăruş, ne-a demonstrat că totul se face doar cu măiestrie, dedicaţie şi dragoste faţă de ceea ce creezi. M. Tătăruş a mai menţionat că: „biblioteca este spaţiul unde OBIŞNUITUL se întâlneşte cu EXTRAORDINARUL în fiecare zi”, de aceea noi trebuie să demonstrăm că suntem extraordinari prin activităţile noastre şi proiectele pe care le implementăm.

Această vizită a fost una benefică atât pentru dezvoltarea personală,cât şi cea profesională a participanţilor, oferindu-le posibilitatea să cunoască bibliotecari competenţi, servicii inovative, necesare comunităţii.

Cinci judeţe, şapte biblioteci-modele prin activitatea lor şi în final 10 bibliotecari mai fericiţi, mai hotărâţi să aducă schimbarea în biblioteca lor, să demonstreze că aceasta este singura instituţie din comunitate care oferă fără a primi ceva în schimb.

Svetlana GUMENI,
 şef serviciu copii, Filiala „A. Mickiewicz”

O ţară liniştită şi prietenoasă cu noi…


În Europa mai mult, în Moldova mai puţin,  zeci de familii sunt fugare din alte ţări. Acestea fug din calea bombardamentelor şi a persecutării, pentru a-și găsi un adăpost sigur și liniștit.

Cei mai mulți străini care, în ultimul timp, au solicitat azil sau protecție umanitară din partea Republicii Moldova, sunt cetăţeni din Siria, Ucraina, dar și din Pakistan, Afganistan și alte state africane. Odată ajunși în Moldova, mulți se plâng că se lovesc de birocrația din instituțiile statului și de modul de gândire al societății, fiind discriminați doar pentru că arată altfel. Nu trebuie să considerăm că problemele pe care le vedem zilnic la ştiri sunt departe de ţara noastră şi nu au nicio tangenţă cu viaţa noastră. Aceşti oameni trebuie ajutaţi să lupte cu stereotipurile, să obţină rezultate bune în diverse domenii de activitate şi să aibă un trai decent.

Pentru a înţelege cum Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” poate veni în ajutor refugiaţilor şi migranţilor, în perioada 24-25 octombrie 2016, am participat la un workshop organizat de Institutul Goethe din Bucureşti – Activităţi interculturale şi integrative în biblioteci. Serviciile de bibliotecă trebuie adaptate în contextual migraţiei, mobilităţii şi liberei circulaţii. Bibliotecile au o tradiţie bună în ceea ce priveşte rezolvarea crizelor oferind un mediu primitor, o oază de refugiu. Fenomenul migraţiei ridică probleme de responsabilitate din partea statului şi instituţiilor publice. Biblioteca poate facilita refugiaţilor accesul la internet, la alte tehnologii informaţionale, dispozitive electronice, inventar audio-video etc. În bibliotecă noastră refugiaţii pot avea acces la instruiri, la cursuri online sau offline de limbi străine, la aplicaţii de exersare a limbilor străine şi de evaluare a cunoştinţelor în practicarea limbilor însuşite.

Refugiaţii se confruntă cu problema marginalizării pe criterii de cetăţenie, probleme de recunoaştere a diplomelor de studii. În astfel de situaţii, biblioteca poate facilita instruiri online despre cum pot fi accesate şi utilizate e-serviciile, serviciile bancare şi alte instrumente social-media.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” sprijină educaţia formală şi informală prin parteneriate cu instituţiile de învăţămînt, ONG-uri şi instituţii publice. Acum sunt sigură că Biblioteca Centrală poate oferi servicii şi pentru refugiaţi. Îi putem susţine moral pe aceşti oameni, le putem acorda suport informational, acces gratuit la internet, instruiri despre e-servicii, jocuri de societate, activităţi interactive şi, bineînţeles, un spaţiu primitor ce este deschis de fiecare data când simt nevoia, pur şi simplu, să se reculeagă.

Următorul pas va fi încheierea unui acord de colaborare cu ONG-ul Centrul de Caritate pentru Refugiaţi şi Biroul Migraţie şi Azil…

Liuba Muntean,
Biblioteca Centrală

Despre puterea exemplului


Există oameni-model, instituţii-exemple, care reprezintă o şansă nepreţuită de la care poţi învăţa, care pot să îţi ofere impulsul necesar pentru reuşite. Mi-a încolţit această idee, când am primit mesajul de la Programul Novateca, fiind selectată pentru vizita de documentare la Biblioteca Naţională a României şi Biblioteca Metropolitană „M. Sadoveanu” din Bucureşti. Deşi cunoşteam informaţii – din presă şi din mediul electronic – despre aceste biblioteci, dorinţa de a le vizita nu m-a părăsit niciodată.

Totul a fost extrem de interactiv şi incredibil de interesant. Doar două zile, dar atât de intense şi pline în evenimente. Era la început de an şi îmi doream să  aplic o schimbare în cadrul Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM). Începusem deja să discut cu colegii cum aş putea să propulsez mai multe iniţiative pentru membrii Asociaţiei. Ce am auzit atunci, pe parcursul vizitei, a fost exact ce căutam la acel moment. Trebuia doar să structurez, să exersez şi să urmăresc impactul local pe care îl pot implementa. Deci, vizita mi-a demonstrat că prin intermediul dialogului poţi obţine performanţe. Ba mai mult, am înţeles că experienţele deja testate prin prisma unor modele, pot fi reaplicate.

Îmi amintesc momentul cât de impresionată am fost de proiectul Al treilea spaţiu al cetăţeniei active, un proiect absolut diferit de alte proiecte pe care le-am văzut sau din care am făcut parte vreodată. Oamenii pe care i-am întâlnit, echipa Fundaţiei „Progres” mi-au dat o doză de inspiraţie pentru a gândi cum biblioteca poate fructifica şi intermedia sentimentul de schimbare în comunitate prin intermediul membrilor acesteia. La unison cu ideea modernizării bibliotecilor publice desfăşurate în ţară, alături de dezvoltarea unui proiect ce poate facilita participarea comunitară la practicarea şi formarea unor cetăţeni activi, se sincroniza tocmai visul meu privind crearea spaţiilor atractive ce pot să promoveze valorile democratice, iar gazdele acestei idei pot fi chiar bibliotecile publice.

Au fost mai multe provocări până am ajuns la momentul de a replica ideea. Fiecare lună, apoi săptămână se perinda cu noi eforturi, abordări. Dar îmi amintesc cu empatie de o invitaţie primită spontan în care trebuia să fiu prezentă la Bucureşti în cadrul „Şcolii române de dezvoltare”. Această sincronizare m-a mobilizat să activez în echipă cu colegii de la Fundaţia „Progres”, să punem pe hârtie o aplicaţie, să facem un brainstorming şi să scriem pentru Republica Moldova un scenariu  inspirat din Proiectul Al treilea spaţiu al cetăţeniei active. În acelaşi timp să lucrez după acelaşi model şi să putem prezenta proiectul ca pe un tot unitar, specific deja bibliotecilor din Moldova. Cred că a fost cea mai complexă provocare şi atunci mi-am dat seama cât de frumoasă este puterea exemplului, dar şi activitatea în echipă.

Ideea fixă de a promova proiectul m-a ţintuit şi pe perioada următoare, încât – chibzuind bine – am depus proiectul la Ambasada Olandei din România. Bucuria de a face parte din proiect a propulsat cele şase biblioteci raionale (din Hânceşti, Leova, Ungheni, Rezina, Briceni şi Chişinău), precum şi echipa din cadrul ABRM, să conştientizeze că mobilizarea membrilor comunitari poate iniţia grupuri de acţiune civică care, beneficiind de cursuri în domeniul cetăţeniei active, pot să propună noi modele de design pentru bibliotecile publice în vederea realizării „cuiburilor democraţiei”, în aşa fel ca acestea din urmă să devină cu adevărat Al treilea spaţiu al comunităţii.

Încrederea acordată, prin selectarea la această vizită, m-a deplasat peste cei 500 km, distanţa între Bucureşti şi Chişinău, scoţându-mi în cale oameni valoroşi şi plini de inspiraţie. Iar reuşita de a obţine prin proiect 25 000 de euro a demonstrat că vizita a fost pentru mine cea mai bună investiţie de dezvoltare profesională, pentru a replica o idee atât de inovatoare şi în consens cu noile abordări ale ABRM, prin care bibliotecile vor deveni mai atractive şi ofertante prin serviciile sale, aducând noi segmente de utilizatori.

Mariana HARJEVSCHI,
director general al BM „B.P. Hasdeu”, preşedinte al ABRM